Dimebag | 2025-02-04 17:52:50 |
Deci pistele de biciclete ar trebui sa aiba prioritate in fata masinilor. Ar trebui sa fie ceva de genul Masini < STB < Biciclete < Pietoni. Apoi conducatorii auto ar trebui sa acorde prioritate biciclistilor cand fac stanga dreapta ca ii pot ucide f usor. Trebuie sa existe o metoda foarte inteligenta sa faci stanga ca biciclist cu acordarea de prioritate a masinilor. Avand in vedere mentalitatea conducatorilor auto as merge pe semaforizare. Cu ocazia asta asteapta si mai mult in trafic. Ar trebui ca la semafor sa poti sa apesi un buton pentru schimbarea semaforizarii. |
Dimebag | 2025-02-04 17:55:49 |
Ar trebui sa existe posibilitatea sa te poti sui cu biciclete pliabile in STB si sa existe un spatiu mic si pentru ele. Momentan eu merg cu o astfel de bicicleta si in metrou si in autobuz. Exista anumite biciclete pliabile care se fac pachet si ele ar trebui sa aiba posibilitatea asta. Ex: Brompton Problema majora la metrou este ca pentru bicicletele pliabile trebuiesc suprafete line, fara praguri. |
Gabriel Ionescu | 2025-02-04 20:17:15 |
Salut si multumesc pentru faptul ca ati pus in discutie acest proiect. Este important sa fie si alte pareri. Iar acum, direct la subiect. Municipalitatea vrea sa creeze un cadru pentru circulatia bicicletelor pentru a degaja orasul de masini si primul lucru pe care trebuie sa-l faca muncipalitatea este sa afle de ce locuitorii nu folosesc bicicletele. Iar aici sunt multiple cauze: nu exista parcare la domiciliu si nu oricine isi poate tine bicla in sufragerie sau pe balcon si sa o foloseasca zilnic; nu exista parcari pentru bicle langa gurile de metrou, piete, obiective turistice, noduri de interconectare tramvai-troleu-autobuz-metrou-tren (iar cele cateva existente sunt facute de iresponsabili si nefolositoare); legislatie rutiera haotica; conducatori auto total needucati; infrastructura rutiera devastata; borduri cat zidul Chinei. Peste toate acestea se suprapune totala nesiguranta in trafic. Eu propun aruncarea la gunoi a acestui masterplan si adoptarea unor masuri total necostisitoare, dar de impact: luati o harta si amplasati pe ea zonele cu accidente de circulatie cu biciclisti, aflati de ce anume s-au produs accidentele. Apoi amplasati parcari mici pentru biciclete printre blocuri, in zone luminate si protejate cu camere de filmat, precum si in zonele in care biciclistii vor sa circule cu metroul (lasati visele cu bicicleta in metrou sau tramvai), piete, obiective de interes public etc. Simultan, contactati cat mai multi biciclisti care sa isi exprime opiniile referitor la legislatia rutiera, ii gasiti pe retele de socializare, nu or sa vina ei la voi. Schimbare legislatiei rutiere in asa fel in care sa acorde SIGURANTA unui biciclist pe strada. Daca nu este in siguranta sa aiba dreptul sa circule pe trotuar in zonele in care nu sunt pietoni, fara sa fie amendat de catre politie, pentru ca biciclistul isi protejaza viata. Iar o alta problema este urmatoarea: toti cei care lucreaza la acest masterplan, precum si cei care semneaza pentru el ar face bine sa mearga timp de cateva luni de zile numai cu bicicleta prin jungla bucuresteana, la ore de trafic. Asa, de la birou, e usor sa tragem linii pe hartie si sa inventam proiecte. Va multumesc. |
Catalin | 2025-02-04 20:43:04 |
L-am parcurs și eu, pe foarte repede înainte, și am impresia că acest masterplan velo continuă eroarea de raționament din masterplanul de transport public. În timp ce Bucureștiul s-a extins dincolo de limita administrativă, prin migrarea bidirecțională (oameni care locuiau la bloc, în oraș, s-au mutat la țară, în localitățile periferice din Ilfov și poate chiar Giurgiu, respectiv oameni care locuiesc de-o viață în localitățile din proximitate vin la lucru în București - vezi înghesuiala de pe A1-Bd. Iuliu Maniu), masterplanurile propuse pleacă de la premisa că oamenii se teleportează până la prima stație de metrou/transport public și invers. Pur și simplu, și să vrem, nu putem intra în București fără mașina personală! Stațiile terminus ale mijloacelor de transport în comun, cu excepția metroului din zona Berceni Berceni, au rămas unde le-a lăsat ceaușescu. Traseul de metrou nou construit, din Dr. Taberei nici nu atnge marginea cartierului. Linia de Metrou spre Otopeni sau cea de cale ferată se adresează strict călătorilor ce folosesc aeroportul, riveranii nu au cum să le folosească. Autobuzele R400 vin din oră în oră și nu pot respecta un grafic orar datorită aglomerației de pe străzi. Aș încerca să vin pe bicicletă dar nu pot traversa DNCB, nu sunt treceri de pietoni iar pasarelele supraterane sunt puține și rare. |
Toni | 2025-02-04 22:57:22 |
Toate arterele mari din București ar trebui să aibă piste pentru biciclete. De-asemenea fiecare șosea cu 2 benzi pe sens pentru autoturisme ar trebui să aibă o pistă minimală pentru biciclete. Doar prin crearea de condiții pentru biciclete vom face ca acest mijloc de transport să fie folosit mai des la nivelul orasului. Sper să se aprobe aceste master plan. Succes. |
kilroy | 2025-02-05 00:51:46 |
Transportul public in comun (Autobuze si Troleibuze) trebuie sa aiba prioritate in trafic asa cum au Ambulantele si Politia. Ati facut o masuratoare? Cati oameni trec in fiecare ora, in fiecare zi si in fiecare saptamana pe strazile cu benzi de biciclete comparativ cu numarul de oameni care trec in mijloace de transport in comun sau in masinile personale? Renuntati la ideea stupida/nerealista ca 2.000.000 de bucuresteni o sa mearga cu bicicleta. Problemele sunt temperatura si distantele mult prea mari. De-a lungul anului, in Bucuresti este mult prea frig sau mult prea cald ca sa mergi cu bicicleta. Zilele in care temperatura este buna pentru bicicleta sunt foarte putine in Bucuresti. Nimeni n-o sa mearga cu bicicleta din Militari pana la serviciul de la Universitate sau pana in Pipera. Nici un copil n-o sa mearga 4 km la scoala cu bicicleta peste podul Grant sau peste Podul Basarab si apoi sa vina inapoi cu bicicleta cand afara este deja noapte. Nu poti sa duci cu bicicleta la scoala un copil de 40-50 kg. Cum duci 2 copii la scoala cu bicicleta? Solutia este transportul in comun care sa aiba prioritate in trafic si sa vina la 2 minute, nu la 20 de minute. Transportul in comun, electric, isi face treaba bine si cand e foarte frig si cand ploua si cand e foarte cald si poti duce 2 copii la scoala fara probleme. |
Bărbulescu | 2025-02-05 01:22:11 |
Se putea face mai mult în ceea ce privește pistele de mare viteză și parcările pentru tandemuri și utilitare. |
Hanganu | 2025-02-05 01:23:53 |
Ar fi bine să se refacă procedura cu voucherele pentru biciclete. |
Rondi | 2025-02-05 01:28:07 |
Recomandare de modificare a Planului Velo al Municipiului București Obiectiv Creșterea alocării resurselor pentru dezvoltarea infrastructurii dedicate bicicletelor utilitare și reducerea facilităților destinate tricicletelor, trotinetelor electrice, scuterelor de livrare și taxiurilor, pentru a promova mobilitatea sustenabilă și siguranța în trafic. Propuneri de modificare 1. Extinderea infrastructurii pentru biciclete utilitare Creșterea lungimii și continuității pistelor dedicate bicicletelor utilitare, în special pe trasee majore ce leagă cartierele de zonele economice și administrative. Crearea de benzi dedicate pentru biciclete pe arterele secundare pentru a evita congestia și conflictele cu alte mijloace de transport. Separarea fizică a pistelor pentru biciclete utilitare de trotuare și de benzile de circulație auto pentru a îmbunătăți siguranța. 2. Limitarea facilităților pentru alte vehicule ușoare Interzicerea accesului trotinetelor electrice pe pistele de biciclete pentru a preveni accidente și congestie. Reducerea spațiilor de parcare dedicate trotinetelor și scuterelor electrice în zonele centrale și redirecționarea acestora spre zone periferice sau hub-uri de transfer. Restructurarea reglementărilor pentru scuterele de livrare, încurajând utilizarea bicicletelor cargo pentru livrări urbane. Excluderea taxiurilor din benzile destinate transportului nemotorizat pentru a asigura o utilizare corectă a infrastructurii velo. 3. Stimulente pentru utilizarea bicicletelor utilitare Subvenționarea achiziției de biciclete cargo și biciclete electrice utilitare pentru persoane fizice și companii. Crearea unor centre de închiriere și partajare a bicicletelor utilitare în zonele comerciale și industriale. Dezvoltarea unui sistem de parcări securizate pentru biciclete la clădirile de birouri, piețe și centre comerciale. 4. Măsuri de siguranță și educație Campanii de conștientizare privind utilizarea corectă a infrastructurii velo. Îmbunătățirea semnalizării rutiere pentru bicicliști și a iluminării pistelor de biciclete. Organizarea de cursuri de educație rutieră pentru utilizatorii de biciclete și alte vehicule ușoare. Prin aplicarea acestor măsuri, Bucureștiul poate deveni un oraș mai prietenos cu bicicletele utilitare, reducând în același timp riscurile și disconfortul cauzat de utilizarea haotică a altor mijloace de transport ușoare. |
Maxim | 2025-02-05 07:09:11 |
Ar fi minunat sa avem piste multe de biciclete, cat timp ar fi cald afară as merge doar cu bicicleta la serviciu. |
Papu | 2025-02-05 07:33:54 |
Un proiect maxim de necesar pentru mobilitate și un aer mai puțin poluat. Siguranța bicicliștilor trebuie asigurata. Mulți ar folosi bicicleta mai des dacă ar exista aceasta infrastructura. |
evlkru | 2025-02-05 10:47:44 |
Legat de amplasamentele din Sector 4 - pagina 283 - se ignora faptul ca in Comuna Berceni locuiesc peste 13.000 de locuitori a caror unica cale de acces catre acest masterplan se face pe DJ401 pe un pasaj peste A0 si un al doilea pasaj peste centura Bucuresti. Aceste doua pasaje nu sunt destinate nici macar traficului pietonal, nu mai vorbim sa ofere o alternativa la masina personala sau transportul in comun. Primarul S4 a ignorat complet pistele de bicicleta cand a extins Sos Berceni la 4 benzi, unde avea loc suficient sa implementeze o pista de bicicleta, iar trotuarele existente au 80 cm in care sunt montati stalpii de iluminat. Consiliul Judetean a reabilitat DJ401 si a facut piste de biciclete (pe trotuar, e drept, dar sunt circulabile) ce se termina la iesirea din Comuna Berceni => utilitate zero pentru cei ce doresc sa renunte la masina pentru a ajunge in oras. Consideram ca o pista de bicicleta ce uneste S13 cu Comuna Berceni ar fi un beneficiu pentru locuitorii Comunei Berceni si nu doar pentru ei. În acest sens, se poate realiza conexiunea cu rețeaua secundară S7 și S24 de pe Bulevardul Metalurgiei și Drumul Dealul Bradului ce este prelungita pana in zona Platforma IMGB. Pe DJ401 circula si locuitorii din comunele invecinate ce vor sa ajunga in Bucuresti, in fiecare dimineata cozile de trafic spre Bucuresti consuma ore din viata participantilor. În Comuna Berceni pistele de bicicleta ar putea fi conectate la ruta ilfoveană propusa prin PMUD 2016-2030 ce cuprinde localitățile Cernica, Glina, Popesti Leordeni, Berceni, Vidra, Copăceni și 1 Decembrie. Traseul este un proiect al Consiliului Județean Ilfov de realizarea a 24 km noi piste dedicate biciclistilor pentru plimbare, mișcare și pentru a vizita, pedaland, diferite puncte de atracție turistica. Investiția CJ Ilfov era preconizată sa inceapa în 2023 iar pentru realizarea lui se apela la fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consiliul Județean Ilfov urma sa depune cerere de finanțare împreună cu județele Giurgiu, Călărași și Constanța, precum și cu unele localități de pe traseu. |
Adrian | 2025-02-05 11:35:54 |
Sustin acest MasterPlan atat de necesar mobilitatii urbane! |
BogdanT | 2025-02-05 12:16:30 |
Nu văd utilitatea întregi părți de biciclete electrice. Costuri mari de realizare și întreținere, beneficiile nu există. Moft! |
cosmin.r | 2025-02-05 12:32:50 |
O initiativa extraordinara. Bucurestiul are nevoie de o infrastructura corecta care sa includa tranzitul pe bicicleta, pentru a minimiza riscurile care sunt in momentul de fata asupra biciclistilor care merg pe strada, sau asupra pietonilor din partea biciclistilor care merg pe trotuar. Sunt total de acord si cu faptul ca asta va ingreuna traficul intr-o prima instanta, insa o infrastructura solida destinata biciclistilor va determina cresterea in timp a numarului de oameni care vor renunta la masina in favoarea bicicletei. Va doresc mult succes in implementarea acestui plan, care este de maxima necesitate. |
Robert N | 2025-02-05 12:38:03 |
Va rog sa implementati cat mai repede acest proiect! |
Andrei Bici | 2025-02-05 12:44:30 |
Va propun ca constructia pistelor de biciclete sa fie realizata, cat mai repede, in ordine descrescatoare dupa populatia deservita. Prin pistele de biciclete puteti descongetiona traficul rutier si sa reduceti poluarea din Municipiul Bucuresti. Va propun sa modificati calendarul in sensul de a dezvolta reteaua integrata de infrastructura pentru biciclete pana in anul 2030. Se pierde foarte mult timp pe planificare si n studii, poluarea creste, traficul rutier este din ce in ce mai aglomerat. Aveti drept exemplu ce au facut cei din Paris, acolo cum s-au putut face piste de biciclete. In perioada anilor 2020-2025 cati km de piste de biciclete s-au realizat, e pacat ca s-au pierdut fonduri europene de la AFM pentru asa ceva. |
Ioan 83 | 2025-02-05 12:51:44 |
Va rog pe aceasta cale sa realizati cat mai repede pistele de biciclete din Muncipiul Bucuresti. Se pot prioritiza pistele de biciclete dupa criteriul numarului de persoane deservite de catre tronsoanele din Masterplanul Velo. Va multumesc! |
Stefan | 2025-02-05 13:15:20 |
Bună ziua, Susțin acest proiect. (1) Ar trebui să existe zone multiple de parcare a bicicletelor, mai ales în apropiere zonelor de interes general ( Piața Universității), iar în aceste zone ar trebui să existe camere de supraveghere pentru pentru descurajarea furtului, și încredere ca oamenii și să își parcheze bicicletele. (2) În primul rând toată zona centrului ar trebui legată cu piste de bicicletă. (3) Pentru pistele care se construiesc pe carosabil, ar trebui să existe un spațiu de demarcație (bordură înaltă) între pista de biciclete și banda de mașini. |
Janjan | 2025-02-05 13:20:21 |
10 ani pentru 150 km de piste de biciclete si 415 km de retea secundara ? Sunteti de toata jena |
Iulian P. | 2025-02-05 13:38:11 |
Partea de SUD cu Sos. Berceni si Metalurgiei este un mare generator de trafic. Luand in considerare numarul mare de navetisti din afara Bucurestiului din directia Popesti-Leordeni si com Berceni, plus dezvoltarea iresponsabila a devoltatorilor imobiliari din sectorul 4, Sos Berceni ar trebui introdusa in Velo principal si statie de biciclete. Velo principal de pe Bld Alexandru Obregia extins pe Bld Metalurgiei. Multumescc! |
Dragos | 2025-02-05 13:55:11 |
Felicitări pentru inițiativă! Ca biciclist în București pentru mine e foarte important să pot circula continuu cu bicicleta, fără să fiu nevoit să mă dau jos din cauza unei borduri sau altui obstacol (copac, stâlpișori, etc). Am observat că în anumite cazuri (Figura 6-39) propuneți configurarea prin insule din protecție, folosind parte din trotuar (cred). O mică observație, e important ca acea trecere să fie cât mai continuă pentru biciclist, și corect delimitată de traficul pietonal și cel al automobilelor. Vă mulțumesc și vă doresc o executare cât mai rapidă și corectă! |
akcomus | 2025-02-05 14:34:47 |
Este un proiect esential care trebuia implementat acum mult timp in urma. Principala cauza pentru care adoptia acestui mod de transport nu este adoptata de mai multi cetateni este lipsa sigurantei in trafic. Eu personal, mergand regulamentar pe partea dreapta a drumului (neexistand piste pe acea portiune de drum) am fost luat pe capota de 2 ori si de alte 2 ori lovit din lateral de masini si aruncat in masinile parcate de pe partea dreapta. Este musai sa existe delimitatoare de pista, ca sa nu intre masinile peste tine. Semnalizarea benzii pe carosabila trebuie facuta mare si vizibil. Deasemenea politia comunitara sa vegheze ca aceste piste sa nu fie ocupate de masini parcate sau taxiuri (cum se intampla deseori pe pista de la Victoriei, unde taxiurile permanent ocupa pista de biciclete si devin agresivi daca le atragi atentia.) Daca proiectul pistei va asigura conditii sigure pentru biciclisti, rata de adoptie a acestui mijloc de transport garantat va fi mare. |
Mihai M | 2025-02-05 14:36:37 |
Ar fi cu adevărat grozav sa poți merge cu bicicleta pe o pista specială pe DN1, cel puțin. Pe zona Tâncăbești/Snagov - București Băneasa. Sunt multi care ar parcurge astfel acest traseu daca siguranță în trafic pentru bicicliști ar fi asigurată prin vândă delimitată și securizată. Mulțumesc |
CC | 2025-02-05 15:10:00 |
De acord! |
Vali | 2025-02-05 15:12:39 |
Astept cu nerabdare realizarea initiativei. Folosesc frecvent bicicleta pentru a ajunge la serviciu. Succes! |
VLAD M | 2025-02-05 15:33:28 |
Doresc sa pun in evidenta faptul ca pistele de bicilete secundare nu au obligativitatea de a fi separate de traficul de masini. Acest lucru este o mare gresala. Avem exemplu in pista de pe Splaiul Independentei care nu este separata decat prin dungi trase pe asfalt iar acolo constant se circula pe ea cu masinile personale uneori chiar si mijloacele de transport public o folosesc. Exista exemple in spatiul public suficiente de astfel de situatii. VA ROG adoptati un amendament care sa rezovle aceasta situatie si sa impuna separarea pistei de bicicleta atat pe rutele principale cat si pe celel secundare altfel 400km de pista vor fi facuti degeaba. De asemenea, celor care critica planul si intreaba despre masuratori, va rog cititi documentatia, este foarte bine facuta bazate pe modele existente in alte orase. |
Bogdan | 2025-02-05 15:59:14 |
Stimați reprezentanți ai PMB, În urma solicitărilor comunității locale, echipa Master Planului Velo a propus "S5 Segment 3 - alternativa", o soluție care menține echilibrul între dezvoltarea unei infrastructuri velo eficiente și protejarea caracterului rezidențial al zonei "Vatra Luminoasa". Aceasta integrează pista de biciclete cu viitoarea implementare a statutului de „Zonă Rezidențială”, asigurând o mobilitate sustenabilă și o conexiune mai fluentă cu rețeaua de transport public. Se consideră această variantă o soluție mai adecvată decât traseul inițial și se doreste ca aceasta să fie implementată în locul variantei initiale. Motivele pentru care solicităm adoptarea acestei alternative: • Se aliniază cu viitoarea implementare a „Zonei Rezidențiale”, eliminând necesitatea unor intervenții suplimentare asupra infrastructurii. Această zonă rezidențială a fost aprobată în urma unei solicitări semnate de peste 500 de locuitori, transmisă către PMB și PS2. Aceasta a fost luată în considerare și a dus la aprobarea regimului, confirmând dorința comunității pentru un mediu urban sigur și bine organizat. • Oferă o infrastructură velo mai sigură și mai eficientă, evitând străzi înguste și intersecții periculoase. • Se integrează mai bine cu transportul public, facilitând accesul la noduri intermodale. • Are un impact minim asupra locuitorilor, păstrând specificul rezidențial al cartierului. • Este fezabilă economic, necesitând intervenții minime asupra infrastructurii existente. Ce ne dorim din partea PMB? 1. Confirmarea oficială a adoptării alternativei ca traseu final al "S5 Segment 3 - alternativa" și renunțarea la traseul inițial. 2. Modificarea hărților/documentatiei oficiale ale Master Planului Velo pentru reflectarea acestei schimbări. 3. Continuarea dialogului pentru o implementare optimă și echilibrată. Considerăm că această soluție răspunde atât nevoilor bicicliștilor, cât și ale locuitorilor, contribuind la un București mai accesibil și bine organizat. Vă mulțumim pentru colaborare. |
RP | 2025-02-05 16:04:01 |
Buna ziua, Nu inteleg de ce pe strazile cu sens unic si o singura banda este necesara crearea unui flux de trafic separat. Exemplu strazile Stefan Mihaileanu, Popa Petre, Doctor Burghelea, etc, strazi pe care nu este un volum de trafic semnificativ si pistele pot fi suprapuse cu carosabilul. In cazul in care nu s-ar crea un flux de trafic separat, investitia ar fi mai mica, intretinerea mai usoara si nu se va mai scadea din numarul de locuri de parcare disponibile. |
Octavianul | 2025-02-05 16:23:09 |
1. Reteaua de piste de biciclete trebuie dezvoltata in principiu in ZONELE REZIDENTIALE NOU CONSTRUITE din toate extremitatile orasului: NORD, SUD, EST, VEST. - ele sunt cele mai mari generatoare de trafic pentru ca in zonele respective accesul catre oras este mult mai greoi. - De multe ori mai intai se face un bloc in camp, apoi se face o sosea cu o singura banda pe sens, autobuzul trebuie sa stea in coloana dupa masini, asadar nimeni nu ia autobuzul si toti se bazeaza pe masina personala (Chiajna de exemplu). Mai intai ar trebui sa existe o infrastructura si apoi sa se consturiasca blocuri. Uitati va ca la un bloc de langa metrou Lujer toate masinile stau nemiscate in parcare, iar intr-o zona precum Chiajna/Popesti Leordeni, parcarile sunt goale, toti isi scot masinile pentru ca este cea mai optima solutie, pentru ca autobuzul nu te poti baza pe el. 2. Cel mai mare trafic dimineata este creat de oameni care locuiesc in chiajna, isi duc copilul la scoala in drumul taberei, apoi ei muncesc in victoriei. Ar trebui ca in apropierea tuturor scolilor sa existe piste SIGURE pentru folosirea bicicletei de catre elevi, studenti, profesori. asa parintii nu vor mai scoate masina din parcare sa se plimbe prin Bucuresti. 3. Sa aiba legi clare ce pot fi aplicate si sa fie dure. 4. Consider ca parcarile de biciclete trebuie sa EXISTE LA FIECARE bloc. Daca in momentul de fata se fura o bicicleta din scara blocului de la etajul 5, inseamna ca furatul unei biciclete lasate legata de gard este easy task pentru copii de 12 ani. |
C | 2025-02-05 16:41:43 |
Mi se pare minunat acest masterplan velo pentru București, însă as avea și anumite sfaturi/recomandări: 1. Pistele pentru biciclete trebuie separate de traficul auto, dar si de pietoni, adică ar trebui făcut în asa fel încât acestea să fie sigure. 2. Ar trebui ca între pistele pentru biciclete si restul traficului să fie instalate ori borduri, ori stâlpișori, pentru a nu mai permite ca cocleții să meargă sau să oprească pe acestea (așa cum se întâmplă pe Splaiul Independenței). Apropo: și pista de biciclete de pe Splai ar trebui refăcută așa cum am specificat mai sus 3. Șoferii indisciplinați ar trebui să respecte pistele pentru biciclete, iar la fiecare intersecție ar trebui instalate camere, pentru ca orice șofer care parchează sau merge pe pistele pentru biciclete să fie imediat amendat. Și dacă parchează pe pista de biciclete, ridicat și autoturismul. Acestea fiind spuse, sper ca în viitorul apropiat, bicicliștii să poată să circule în siguranță prin București, iar cocleții care nu respectă bicicliștii și conduc agresiv să primească ceea ce merită (amenzi usturătoare si chiar confiscarea mașinilor, dacă este cazul). La noi, șoferii ghiolbani nu prea primesc sancțiuni pentru parcare ilegală, pentru condus agresiv, pentru staționare ilegală, iar lucrul acesta îi antrenează și mai mult să persiste în a încălca legea, și asta pentru că știu că nu vor păți nimic. Disciplina la noi se poate face doar cu amenzi usturătoare și cu ridicat de mașini...aia e! Așa ar trebui procedat mereu, pentru a stârpi comportamentele agresive din trafic. |
Mihai | 2025-02-05 18:33:08 |
Si atunci cand o sa le "dea drumul", o sa le inchida sambata si duminica ca sa nu-i deranjeze pe hipsterii care isi plimba cainii? (vezi Calea victoriei) |
Gerbil | 2025-02-05 20:17:16 |
Parcul National Vacaresti, unul dintre cele mai mari spatii verzi din Bucuresti, nu v-ati gandit ca are sens sa il inconjurati cu un traseu ? |
TudorC | 2025-02-05 20:40:44 |
Aș avea 3 propuneri pentru acest masterplan: 1. Crearea unui grup de lucru consultativ permanent cu asociații, experți și cetățeni. La nivelul departamentului care implementează proiectul se poate face un grup format din reprezentanți ai asociațiilor de bicicliști, urbaniști, experți în mobilitate sustenabilă, și cetățeni activi. Acesta ar trebui să aibă rol consultativ și decizional în fazele cheie ale proiectului (planificare, monitorizare, ajustări). Se pot organiza dezbateri lunare pentru feedback în timp real. Este esențial să avem o platformă online dedicată unde să se urmărească implementarea proiectului (similar cu Netcity). 2. Preluarea modelelor de succes din orașe precum Paris, Copenhaga sau Utrecht, prin organizarea de learning trips pentru echipa de proiect. Parisul, de exemplu, a reușit să atingă 15% cota modală velo cu peste 1.000 km de piste, iar Olanda este referința globală în designul pistelor unidirecționale de 2 m lățime și separarea fizică de trafic. Astfel de vizite ar aduce soluții practice și la noi. 3. Creșterea ambiției și asigurarea prioritizării bugetare, deoarece planul actual riscă să devină doar un proiect frumos pe hârtie din cauza întârzierilor și a lipsei de resurse de la nivelul PMB. Finanțarea acestui proiect trebuie să fie protejată de fluctuațiile politice, prin includerea proiectului în programe UE. |
Calin | 2025-02-05 22:19:02 |
Pistele sa fie insotite si de stalpi cu indicatoare de directie si de distanta pentru diverse puncte de interes |
Calin | 2025-02-05 22:23:06 |
Pe langa reteaua ,,utilitara" de biciclete, ar fi buna si amenajarea unor trasee velo ,,turistice" informative pentru cei interesati de astfel de plimbari cu bicicleta |
mariusdaniel99 | 2025-02-06 03:12:38 |
Un proiect bun, care va mai decongestiona traficul; dar sper ca inainte de a fi finalizat, sa se duca la bun sfarsit si prioritizarea transportului in comun, implicit prin benzi speciale de autobuze pe toate bulevardele, deoarece acestea au o utilitate mult mai mare decat pistele de biciclete. In Bucuresti, clima este destul de nefavorabila pentru cei care vor sa mearga cu bicicleta, deoarece in majoritatea anului, este ori prea cald, ori prea frig pentru a putea avea un minim confort. Nu poti compara cu orase ca Amsterdam, Bruxelles, Copenhaga, etc., unde vara temperaturile nu depasesc 25 de grade iar iarna aproape niciodata nu scad sub 0 grade. Principalul proiect care ar trebui implementat este prioritizarea transportului in comun, si sper ca nu va fi defavorizat in detrimentul bicicletei. Pe distante relativ scurte este un mijloc de deplasare bun, dar de exemplu, vara, nimeni nu va merge cu bicicleta din Militari pana in Pipera, sau pe distante medii spre mari. Este asadar un proiect util, dar doar dupa ce vom prioritiza la maxim transportul in comun in detrimentul masinilor. |
N.RAZVAN | 2025-02-06 08:03:13 |
Va scriu in legatura cu traseul "Bucurestii Noi" pag.227, 228 din studiu( renumerotata in creion 234, 235). "Descrierea traseului: se propune realizarea de piste unidirectionale de-o parte di alta a partii carosabile pe Bulevardul Bucurestii Noi si pe Bulevardul Poligrafiei prin diminuarea latimii benzilor de circulatie auto.Pe strada Jiului se propune eliminarea unei benzi de circulatie si realizarea de piste unidirectionale la marginea carosabilului..." Solutia propusa prin masterplanul velo supus dezbaterii publice este total neadecvata avand in vedere ca rutele mentionate mai sus reprezinta intrarea in Bucuresti/ artere de descarcare a traficului auto din zona Ilfov(Mogosoaia, Buftea...etc) traficul fiind blocat atat dimineata(cand se intra in Bucuresti) cat si seara( cand se iese din Bucuresti). Va invit sa mergeti sa constatati viteza de deplasare intre orele 7:00 dimineata-10:00 dimineata si intre orela 16:30-18:00 si o sa constatati coloana auto pe 2 benzi pe distanta de peste 4 km a carei viteza de deplasare tinde catre zero. Prin solutia propusa...respectiv eliminarea unei benzi( adica a 50% din calea de rulare auto) , infrastructura auto(care astazi este pe 2 benzi dus, 2 intors) o sa duca la un blocaj total al traficului auto. Reiterez ca arterele despre care fac vorbire nu reprezinta carosabil din zona centrala...ci artere principale de acces auto in Bucuresti, care preiau traficul din afara orasului. Solutia propusa prin studiu este total inadecvata, va produce efecte negative in ceea ce priveste mobilitatea urbana si solicit revizuirea in integralitatea a solutiilor tehnice in ceea ce priveste arterele de descarcare a traficului ce provine din afara Capitalei. |
Cristina | 2025-02-06 08:13:57 |
Va scriu in numele meu si al vecinilor de pe mica stada Dumitru Theodor Neculuta, punctual legat de Sectorul 2 - pista S5 - segmentul 3. Rugam insistent sa se foloseasca varianta alternativa a segmentului 3 din prezentul proiect, cateva dintre strazile propuse, inclusiv Dumitru Theodor Neculuta, nu au latimea necesara realizarii unei piste de biciclete SI parcarii regulamentare a autivehiculelor pe partea strazii opusa pistei. Din acest motiv cateva strazi vor fi efectiv private de locuri de parcare. In shimb folosind varianta alternativa propusa, prin Arena Nationala, pista de biciclete poate fi realizata pe strazi mai late, neperturband viata rezidentilor. |
berceni | 2025-02-06 10:30:32 |
Calea vacaresti este o autostrada cu 3 benzi/sens in mijlocul orasului. Ar trebui proiectate si aici benzi de biciclete, dar si de autobuze. |
Mădălina | 2025-02-06 13:23:27 |
Locuiesc la periferie în sectorul 5 și merg cu bicicleta în medie cel puțin 40 km pe săptămână în lunile de iarnă și peste 70 km pe săptămână în lunile de vară/primăvară/toamnă. De-a lungul timpului am observat următoarele (mă voi axa pe sectorul 5 și 6): 1. Traficul este infernal în special la periferie (limita cu Ilfov) întrucât oamenii tineri (care reprezintă majoritatea populației apte de muncă) doar acolo și-au permis locuințe - din acest motiv este imperios necesar ca aceste benzi să înceapă din cât mai multe direcții la limita cu periferia mai ales pentru că opțiunile de transport sunt mult mai puține în aceste zone și trec la intervale mari. - ca drum secundar care leagă Bragadiru de sector 5 (din cartierul Latin până la Râul Doamnei) s-ar putea lua în considerare și Strada Ghidigeni – o stradă lată, nouă, foarte bună alternativă la Prelungirea Ghencea – care ar putea face legătură cu bucla - ca drumuri secundare tot în sectorul 5 – ar mai putea fi Str. Teiuș și Str. Pucheni - S25 din sectorul 6 (foarte bună ca opțiune între Prelungirea Ghencea și Bulevardul Timișoara) – Strada Valea Oltului – vă rog să delimitați cât mai bine pista de biciclete întrucât este o stradă foarte îngustă și care ar putea genera accidente - refacerea pistei de pe Prelungirea Ghencea (secțiunea Str. Brașov –capătul lui 41 pe partea cu stadionul) întrucât este vălurită și are o pantă de înclinație care permite acumularea apei și a noroiului, pe de o parte, și aducerea la nivel cu bordurile a benzilor de biciclete de pe sensul opus. - delimitarea mai clară a benzilor de biciclete, deja existente, de benzile de mașini de pe Splaiul Independenței - piste de biciclete care să lege Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu de Mall Băneasa/Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”/IKEA 2. Construirea unei centuri în jurul Bucureștiului, pentru pistele de bicicletă, paralelă cu centura pentru mașini sau măcar crearea de piste sigure/treceri care să asigure trecerea peste centura Bucureștiului. 3. Singurele piste pe care mă simt în siguranță sunt cea de pe Calea Victoriei (care sper să nu mai fie închisă, mai ales pentru că este singura pistă adecvată momentan), cea de pe Prelungirea Ghencea, pista de pe Strada Buzești și cea de pe Șoseaua Giurgiului – ele au în comun faptul că sunt foarte bine construite și delimitate de benzile de mașini și de trotuare – sper ca, măcar traseele principale să fie construite la același nivel. 4. Este nevoie ca pistele să fie cât mai line cu putință – să nu existe borduri neaduse la nivel cu șoseaua în zonele de trecere, canalele să fie și ele la nivel (cele cu grilaj fiind un adevărat pericol). 5.Pentru o mai bună fluiditate, este necesar să li se permită bicicliștilor accesul pe străzi cu sens unic și posibilitatea de a nu coborî de pe bicicletă în zona trecerilor de pietoni 6. În zona intersecțiilor (mai ales în cazul celor complexe, unde se dorește virajul la stânga pe drumul perpendicular) este nevoie ca pista să fie bine vopsită și delimitată pentru ca șoferii auto să fie conștienți de posibilitatea unei asemenea manevre și în cazul bicicliștilor, fără a pune în pericol viața lor. 7. Rasteluri de tip potcoavă sunt cel mai ușor de folosit și sunt potrivite indiferent de grosimea anvelopelor (MTB, fat bike vs. cursieră) 8. În zonele unde se trece peste căile ferate (spre exemplu în zona Podului Grant) să existe o delimitare clară a pistelor de trotuare și semne de circulație clare la reîncadrarea pe carosabil după coborâre sau urcare 9. Lățimea suficient de mare a pistelor pentru a se putea circula în siguranță cu orice tip de lățime a ghidonului (fără a merge într-atât de aproape de bordură încât ghidonul să treacă în zona trotuarului) – ghidonul să fie în întregime paralel cu pista stânga-dreapta. 10. Semafoarele de biciclete să fie separate de semafoarele pentru mașini și (la fel ca și în cazul celor deja existente) să fie întârziate (delay) cu câteva secunde față de cele de mașini pentru a putea permite bicicliștilor să facă manevrele necesare în deplină siguranță. 11. Să existe posibilitatea de a circula cu bicicleta la orice oră, în orice zi cu metroul gratis sau în schimbul unui bilet 12. Pasajele pietonale dar și stațiile de metrou să dețină de-a lungul scărilor șine care să permită coborârea și urcarea unei biciclete (momentan trebuie ridicate și cărate pe scări atât la urcare cât și la coborâre) 13. Camere video și amenzi mai mari pentru șoferii care nu respectă/staționează la semafor/parchează/ stau pe avarii pe pistele de bicicletă, depășesc în viteză și la foarte mici distanțe bicicliștii, nu permit bicicliștilor efectuarea manevrelor de schimbare a direcției în siguranță. 14. Interzicerea scuterelor pe aceste piste. 15. Sperăm ca acest plan să fie cât mai repede implementat cu putință întrucât traficul devine din ce în ce mai îngreunat în București, la orice oră din zi. Mulțumim pentru inițiativă! |
Victor | 2025-02-06 14:46:19 |
Este foarte bine ca se aduce (din nou!) in discutie realizarea unei infrastructuri adresate in special utilizatorilor de biciclete, dar sa nu uitam ca toate acestea nu se pot realiza daca nu vor fi cooptati in acest program persoane care folosesc (in prezent) zilnic bicicleta ca si mijloc de transport in Bucuresti (si nu numai). Daca la acest proiect vor lua parte persoane care nu s-au plimbat cu bicicleta in viata lor, sau care nu ies din birouri pentru a vedea traseul la fata locului, cu siguranta ca acest proiect va fi sortit esecului. Concomitent, cu realizarea pistelor de biciclete ar trebuie gandite si executate parcari, de tip P+R, la toate intrarile principale in Bucuresti prin cuplarea acestora la reteaua de transport public in comun, realizarea de linii unice pentru mijloacele de transport (in prima faza ar putea fi ridicate toate liniile de tramvai asftel incat parcurgerea traseului sa se faca in cel mai scurt timp), introducerea taxelor de aglomerare a centrului orasului (monitorizare prin camere tip RoVigneta). Cu toate ca nu este de competenta primariei as dori ca acesta sa faca o sesizare catre politia rutiera pentru amendarea legislatiei in vigoare in ceea ce priveste obligativitatea persoanelor, ce folosesc bicicleta, de a dota bicicletele cu sisteme de iluminare/franare omologate, precum si echiparea utilizatorilor (biciclistilor) cu casti de protectie, iar la lasarea intunericului cu veste reflectorizante. SUCCES in realizarea proiectului! |
andreiaa | 2025-02-06 15:16:10 |
Va scriu in numele tuturor studentilor ASE si al locuitorilor din zona: nu va exista pista de biciclete la ASE si nici la Romana? Magheru si Lascar Catargiu raman ambele fara piste de bicicleta? De la Moxa la ASE nu se va putea ajunge cu bicicleta? In plus, toate pistele de bicicleta sunt subdimensionate. Daca scopul este de a favoriza transportul Velo, atunci trebuie facuta posibila depasirea macar pe pistele principale. Banda de pe Victoriei de exemplu este plina la ore de varf si circulatia se face cu dificultate. |
urb. RLO | 2025-02-06 19:50:16 |
Bună ziua, 1. Observ că, spre deosebire de dezbaterea publică, s-a renunțat la a fi generate profiluri pe fiecare stradă, iar acestea, împreună cu intersecțiile, sunt tratate doar la nivel conceptual. Este oare suficient? 2. Partea de bike-sharing mi se tratată insuficient. NACTO e bun, dar nu cred că poate fi unicul mod de măsurare, decât dacă am de dinainte concluzia la care vreau să ajung. Există și exemple cu sistem de biciclete dockless care funcționează, vezi Bologna, unde primăria, împreună cu firma ce oferă serviciul, au făcut un parteneriat astfel încât zonele virtuale de parcare să aibă un corespondent fizic pe teren, iar dacă se parchează în afara lor, primești o suprataxare pentru că trebuie să vină cineva după bicicletă și să o pună la loc. Cred că ar fi trebuit analizate întâi mai multe opțiuni și luată ulterior o concluzie. |
Mihnea | 2025-02-06 20:03:29 |
Buna ziua, Cateva sugestii despre 7.1.18 M10_2 - Inelul Median Sud. Pe acest traseu, propunerile intră în conflict cu "vechiul" PIDU și actualul PMUD (FIGURA 294. DEZVOLTAREA REȚELEI DE TRAMVAI) care prevăd continuarea liniei de tramvai ce coboară pe Str. Berzei, apoi pe Vasile Pârvan, Pod Hașdeu, Str. BP Hasdeu, Palatul Parlamentului, Str Uranus, Calea Rahovei și reconectare la rețeaua existentă din Pta Chirigiu. Aceste planuri fiind esențiale pentru a repara ce se poate din nedreptatea istorică a cartierului Uranus, a revitaliza o parte de centrul orașului și care va lega continuarea M4 în 2 puncte realizându-se mult apreciata intermodalitate între metrou, autobuze, troleibuze și tramvaie. Din cele citite, problema apare însă pe strada BP Hașdeu pe, stradă cu 4 benzi relativ înguste pe care teoretic viitor ar trebui să treacă această prelungirea a liniei mai sus menționate , astfel că dacă mai adăugăm și piste de biciclete cu lărgime suficientă, nu mai ramane prea mult loc. V-aș ruga sa se ia in considerarea și acest aspect. Propunerea " Se propune eliminarea unei benzi de circulație de pe sensul de mers către Bulevardul Națiunile Unite și realizarea unei piste bidirecțională ... ... pe Strada Bogdan Petriceicu Hașdeu între Bulevardul Națiunile Unite și Podul Hașdeu " cred că este singura potrivită. Eventual o bidirecțională prin parc între gard și tarcurile de caini, in cel mai negru caz, în care chiar nu este loc pentru toate pe strada. Continuând pe Pod Hașdeu si spre Vasile Pârvan, este destul loc pentru variantele sugerate. Dar problema apare la sugestia " Pe Strada Berzei între Calea Plevnei și Strada Grigore Cobălcescu se propune eliminarea unei benzi de circulație de pe sensul de mers către Strada Buzești și realizarea unei piste bidirecțională în spațiu rezultat sau renunțarea la câte o bandă de circulație de pe fiecare sens și realizarea de piste unidirecționale de-o parte și de alta a străzii. " În opinia mea, ambele propuneri pun în pericol traseul viitorului tramvai. Prima varianta anuleaza banda 1 spre Buzesti, plus tramvai, nu mai rămâne o banda de masini iar a doua variantă nu lăsa prea mult loc pentru o pista velo suficient de largă. Astfel ca, as propune o bidirectionala cu eliminarea unei benzi de pe Strada Berzei (sens sud, Vasile Pârvan/Plevnei), unde ar rămâne în final, LA FIX, o banda pentru bidirecțională biciclete, una pentru masini și una pentru tramvaiul deja existent, în timp ce pe sensul spre Buzesti ar rămâne o banda pentru viitorul tramvai și una pentru autoturisme. Și, de asemenea, nu s-ar mai parca pe trotuarul minuscul de pe partea cu platanii monument. Mai mult, dacă s-ar alege varianta de bidirectionala de pe Str. BP Hasdeu până la Str. Știrbei Vodă (sens Nord), ar fi o formă continuă de deplasare fără zig-zag până la infrastructura existentă de pe Str. Buzesti, unde oricum intersecția ar sparge bidirectionala în unidirectionale. Sper ca m-am facut relativ înțeles, țin foarte mult la cartierul Uranus și nu as vrea sa ajungem în situația în care pista de biciclete și linia de tramvai se anuleze reciproc și să nu se mai faca nimic, trebuie ambele făcute. Vă mulțumesc! |
buiecg | 2025-02-07 00:05:00 |
Ar trebui sa se infiinteze o lege, sa nu se schimbe nicio bordura fara un plan care sa prevada si pista de bicicleta. La ce mult indragesc politicienii aceasta indeletnicire gasesc ca este cea mai rapida metoda de a avea piste de biciclete si in cartierele Bucurestiului |
autobuzenubiciclete | 2025-02-07 01:30:17 |
Cu toata stima, nu ma bucura gandul sa bagam orasul in santier, inculsiv arterele mari, ca sa ii ajutam pe aia 50 de corporatisti hipsteri pe bicicleta care vor sa ajunga la birou transpirati si sifonati pentru ca asa au vazut ei in "tarile civilizate". Aruncati un ochi la orasele moderne dupa care sa va inspirati si o sa vedeti ca solutiile pentru trafic si poluare sunt: transportul in comun eficient si taxarea masinilor care nu au ce cauta in oras (toate cazanele de IL, OT, AG etc). Trasati mai multe benzi de autobuz, puneti CAMERE care sa dea amenzi bizonilor care se baga pe ele, taxati tranzitul prin zone centrale ale orasului masinile care nu au numar de Bucuresti (da, si pe cele de IF), interziceti accesul cazanelor. Metodele astea sunt VERIFICABIL productive si lasa loc pentru dezvoltari ulterioare precum "masterplanul" vostru de biciclisti transpirati. Am locuit in Olanda 6 ani, "paradisul bicicletelor" si va zic ca si acolo majoritatea lumii prefera sa foloseasca masina personala sau transportul in comun. De ce? Bicicleta e utila pentru plimbari si drumuri scurte, lucruri care iti ocupa maxim un sfert din timpul petrecut in viata cotidiana. Sper sa investiti banii cu cap. |
kilroy | 2025-02-07 07:25:19 |
Daca cineva locuieste in Crangasi si trebuie sa duca copilul la scoala din Militari si pe urma sa ajunga la serviciu la Tineretului, ar trebui sa faca 4 + 10 = 14 km la dus si apoi la intors cu bicicleta la -3 grade iarna si la 45 de grade vara? Asfaltul are 45 de grade vara. Ce performanta poti sa faci la serviciu daca ai pedalat 14 km pana acolo la -3 grade iarna si la 45 de grade vara? Cat dureaza sa faci 28 km cu bicicleta prin oras unde sunt semafoare si ruperi de ritm la trotuare? Solutia este transportul in comun cu aer conditionat care sa aiba prioritate in trafic si sa vina la 2 minute, nu la 20 de minute. Transportul public in comun (Autobuze si Troleibuze) trebuie sa aiba prioritate in trafic asa cum au Ambulantele si Politia. Transportul in comun, electric, isi face treaba bine si cand e foarte frig si cand ploua si cand e foarte cald si poti duce 2 copii la scoala fara probleme. |
kilroy | 2025-02-07 08:10:09 |
Daca un Chirurg locuieste la Crangasi si lucreaza la Spitalul de Urgență Ilfov de la Arena Nationala, ar trebui sa pedaleze 11 km la -3 grade si apoi sa intre in operatie? N-o sa-i tremure mainile de oboseala si de frig? Si sa nu uitam ca, inainte de mers la spital, are de dus si copiii la scoala. Cine a venit cu ideea asta cu bicicletele, sa fie el pacientul acestor chirurgi care merg zeci de km la temperaturi de inghet. Solutia este transportul in comun cu aer conditionat care sa aiba prioritate in trafic (asa cum au Ambulantele si Politia) si sa vina la 2 minute, nu la 20 de minute. Transportul in comun, electric, isi face treaba bine si cand e foarte frig si cand ploua si cand e foarte cald si poti duce 2 copii la scoala fara probleme. |
Mircea | 2025-02-07 14:26:39 |
Există o problemă cu alveolele pentru stațiile de transport public și pistele velo în sensul că cei care așteaptă TP sunt forțați să aștepte pe carosabil neavând loc în refugii în majoritatea cazurilor *sau pe pista de biciclete care ocolește prin spatele refugiilor*. Nu mai deschidem subiectul despre cum este imposibil pentru șofer să oprească la bordură într-o alveolă din cauza lungimii ei reduse. ***La subiect, propun includerea în master-plan a nevoii de a elimina alveolele STB și de a le înlocui cu o platformă (la nivel de treaptă de urcare în autobuz) aflată în aliniamentul străzii (sau chiar în exterior dacă înainte sau după stația STB se amenajează parcări auto paralele) pentru a elimina conflictul cu pista care trece prin spatele refugiului.*** |
Mircea | 2025-02-07 14:41:56 |
Îmi cer scuze dacă mă înșel, dar n-am văzut în masterplan subliniată soluția virajului la dreapta protejat (intersecție protejată), soluție salvatoare de vieți peste tot în lume care scoate ciclistul din unghiul mort al șoferului care virează la dreapta. Mai multe detalii aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Protected_intersection |
Mihai A | 2025-02-07 17:11:20 |
Va rog sa luati in considerare urmatoarele sugestii (nu am parcurs religios intreaga documentatie deci e posibil sa fie deja incluse) 1. realizarea de treceri cu diferenta 0 de nivel cand pistele de biciclete urca pe trotuar sau coboara de pe trotuar. Pistele noi de pe Soseaua Fabrica de Glucoza au borduri la intersectia cu Intrarea Chefalului, Str. Anton Holban, etc, de 2 pana la 5 cm inaltime, care fac deplasarea cu viteza constanta si in siguranta imposibila. S-a incercat ca trecerile sa fie la nivel dar realizarea bordurilor are cote de eroare mult prea mari si receptia nu a tinut cont de verificarea acestor cote. 2. realizarea de demarcari intre pistele de biciclete si trotuar sau carosabil prietenoase cu deplasarea bicicletelor. Pe aceeasi Sosea Fabrica de Glucoza bordurile de granit sunt alunecoase chiar si cand sunt uscate iar atunci cand ploua sunt un adevarat pericol. Biciclistii nu trebuie sa depaseasca limita pistei dar nici nu trebuie pusi in pericol in cazul in care sunt obligati de diferite evenimente sa o faca. Simpla atingere a acelor borduri poate provoca o cadere. Suplimentar, pistele de biciclete de pe Soseaua Kiseleff, la intersectia cu Pistele care vin de pe Bd Aviatorilor, au borduri de 25-30cm inaltime de coborat. As adauga necesitatea de a reface marcajele pistelor existente pentru ca de exemplu pistele de biciclete din jurul Parcului Regele Mihai (Herastrau) sunt intrerupte cel putin la traversarea Bd Maresal Ctin Prezan si Sos Kiseleff 3. Respectarea codului rutier, in special art 134 punctul g, in special in cazurile din figurile 6-37, 6-38, 6-39 din masterplan insemnand prioritizarea deplasarii neintrerupte pe bicicleta. Mentionez acest lucru pentru ca pista existenta pe Bulevardul Aviatorilor, la intersectia cu Bulevardul Mircea Eliade, are semne de cedeaza trecerea desi cazul de viraj la dreapta mentionat in codul rutier specifica faptul ca bicicletele ar fi trebuit sa circule cu prioritate. 4. In general semaforizarea prioritizeaza deplasarea cu viteza crescuta a conducatorilor auto in detrimentul celorlalti participanti printre care si biciclistii. Este necesara prioritizarea transportului in comun si a mijloacelor alternative de deplasare printre care si bicicletele. Trecerea intre pista de biciclete de pe Soseaua Kiseleff/Bd Aviatorilor si cea de pe Calea Victoriei, adica traversarea pe bicicleta a Pietei Victoriei, respectand semafoarele, dureaza 10 minute, pentru o distanta ce poate fi parcursa intr-un minut, restul fiind timp de asteptare 5. Limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor acolo unde exista in paralel piste de bicicleta, prin mijloace fizice de limitare sau prin mijloace de verificare radar. Revin la exemplul Soselei Fabrica de Glucoza unde conducatorii auto merg regulat depasind viteza legala, in paralel cu o pista marginita de borduri alunecoase de granit. In cazul in care un biciclist, din orice motiv, are un accident pe pista, va fi lovit si de o masina circuland in viteza daca are ghinionul sa cada pe carosabil. 6. Patrularea pistelor de bicicleta de catre politia locala, pedaland pe biciclete (nu cer in cadenta de concurs), nu pentru ca trebuie sa fie fizic apti sa intervina in caz de necesitate, ci pentru ca patrularea pe diferite vehicule electrice intre banci in parcuri este hilara daca nu jenanta, trebuie planificata si realizata pentru a verifica mentinerea in buna stare a marcajelor si pentru a transmite conducatorilor auto necesitatea respectarii regulilor, in special a celei care specifica interzicerea opririi pe pista de biciclete. In foarte multe locuri masinile de curierat si nu numai sunt parcate incalecand bordurile de delimitare si blocand complet pistele de biciclete. 7. Realizarea trecerilor intre drumurile care au piste de biciclete si cele care nu au piste intr-un mod care sa permita inscrierea in siguranta. De exemplu pe pista de pe Soseaua Kiseleff, venind din directia Arcul de Triumf inspre Piata Victoriei, la intersectia cu Strada Docentilor, daca un biciclist doreste efectuarea virajului la dreapta si parasirea pistei, acest lucru nu este marcat ca fiind posibil ba chiar pare gresit pentru ca pista este pe partea stanga a trecerii de pietoni, bordura nu este adaptata coborarii si efectuarii virajului in acelasi timp iar masinile pot parca in imediata apropiere a trecerii in mod legal, obligand biciclistul la efectuarea unui viraj foarte larg si patrunderea spre mijlocul benzii de circulatie. |
Exi | 2025-02-07 19:58:22 |
Pentru siguranta pietonilor și a ciclistilor, trebuie avut în vedere și mutarea trecerilor de pietoni, 5-6 m mai in spate. Mașinile care fac dreapta după un verde la semafor nu o să ajungă direct peste pista de biciclete/trecere de pietoni care și ei la randul lor au verde. Mutând trecerea mai in spate, crează un spatiu in care exista timp de răspuns și în plus eliberează banda pentru cei care merg înainte. Verificați modelul din Barcelona,Spania. |
Serban | 2025-02-08 12:47:20 |
Cred ca este important sa se prevada o pista de biciclete sau o banda speciala si pentru autobuz si pentru biciclete si pe Calea Grivitei. Acea zona are cate o banda pe ambele sensuri de mers ocupa de masini parcate si mersul cu bicicleta este aproape imposibil. Aceasta este si singura cale de acces din Straulesti in centrul Bucureștiului cu bicicleta, deoarece implementarea pe Ion Mihalache este mai grea. As propune sa se ia in calcul si o varianta in care sa se faca un spatiu amenajat si pe Calea Grivitei. |
Alin | 2025-02-08 15:41:45 |
**Solicitare privind extinderea pistelor de biciclete în zona cartierului ANL Brâncuși (Drumul Taberei)** Doresc să transmit prezenta solicitare în cadrul dezbaterii publice privind "Proiectul de hotărâre pentru aprobarea MasterPlan Velo București", solicitând extinderea rețelei de piste de biciclete pentru a include zona cartierului ANL Brâncuși, conform următorului traseu: - Începând de la "bucla" Drumul Taberei (intersecția Drumul Taberei cu Str. Valea Ialomiței); - Parcurgând Str. Valea Ialomiței până la intersecția cu Str. Valea Oltului; - Continuând pe Str. Valea Oltului până la intersecția cu Str. Drumul Valea Doftanei; - Parcurgând Str. Drumul Valea Doftanei cel puțin până la intersecția cu Str. Drumul Valea Largă (noua arteră cu profil de bulevard, care deja include o pistă de biciclete); - De la acest punct, pista să continue în două direcții: (A) **Spre nord**, urmând Str. Drumul Valea Largă până la intersecția cu Bd. Timișoara, apoi continuând spre nord pe Str. Valea Cascadelor, asigurând conexiunea cu pistele prevăzute în Parcul Liniei (ultimile faze ale proiectului) și ajungând la Bd. Iuliu Maniu; (B) **Spre sud**, din intersecția Str. Drumul Valea Doftanei cu Str. Drumul Valea Largă, continuând pe Str. Drumul Valea Largă până la Str. Prelungirea Ghencea, unde se poate intersecta cu viitoarea pistă de biciclete planificată în acea zonă. Motivele solicitării și beneficiile extinderii pistelor de biciclete în această zonă: 1. Accesibilitate și mobilitate sustenabilă – Cartierul ANL Brâncuși este unul nou, cu o populație preponderent tânără, incluzând numeroși copii și adolescenți. Asigurarea unor rute sigure pentru biciclete ar permite acestora să ajungă mai ușor la școli, licee și zonele de agrement din apropiere. 2. Conectivitate cu alte trasee velo și rețeaua de transport public – Extinderea pistelor în această zonă ar facilita conexiunea cu alte trasee velo din București, inclusiv cu proiectele existente și planificate în Parcul Liniei, Prelungirea Ghencea și Valea Cascadelor, încurajând utilizarea bicicletei ca mijloc de transport alternativ. 3. Siguranță rutieră – În lipsa unor piste dedicate, bicicliștii sunt forțați să circule pe carosabil, ceea ce poate duce la accidente, mai ales în zonele aglomerate. Implementarea unei infrastructuri adecvate ar reduce riscurile pentru bicicliști și ar oferi un mediu sigur pentru toți participanții la trafic. 4. Reducerea poluării și promovarea unui stil de viață activ – Extinderea pistelor de biciclete în cartierul ANL Brâncuși ar contribui la scăderea utilizării autoturismelor personale, reducând poluarea aerului și promovând un mod de viață sănătos, bazat pe mobilitate activă. 5. Decongestionarea traficului – În contextul dezvoltării rapide a cartierului, prin dezvoltarile imobiliare inspre Vest și a creșterii numărului de locuitori, opțiunile de transport alternativ trebuie să fie diversificate pentru a evita blocajele rutiere și supraîncărcarea transportului public. Având în vedere avantajele enumerate, consider că extinderea pistelor de biciclete conform traseului propus reprezintă o necesitate pentru comunitatea din ANL Brâncuși și zonele adiacente. Vă rog să analizați această propunere și să luați în considerare includerea sa în MasterPlanul Velo București. Vă mulțumesc pentru atenție și aștept cu interes răspunsul dumneavoastră. |
PSY | 2025-02-10 10:38:45 |
pentru @kilroy: ar trebui sa mai mergi putin prin Europa, mai exact prin Danemarca, Olanda, chiar Paris mai nou, sa vezi ca oamenii merg pe bicicleta si iarna si vara. Isi duc copiii prin ger la scoala pe bicicleta. Eu cred ca romanii s-au obisnuit cu comoditatea specifica sectorului 4 in care se urca in masina sa mearga si pana la magazinul de la 20 de metri distanta. Pistele de biciclete sunt goale in Bucuresti pentru ca ghici ce, sunt neconforme si degeaba ai o pista pe Calea Victoriei cand dupa ce ai iesit de pe ea nu mai ai pe unde sa mergi. Sper ca intelegi ca nu toti stam pe Calea Victoriei si nu putem sa parcurgem acel drum doar pe acolo? Nu inteleg care e problema voastra cu pistele de bicicleta, asa cum tu ai dreptul la doua benzi de masina, si biciclistii au dreptul sa aiba pista lor unde nu sunt soferi frustrati. E foarte simplu, e o alternativa, iar daca iesi putin din tara si te plimbi prin tarile mentionate mai sus o sa vezi ca o alternativa foarte buna. |
MM | 2025-02-10 10:43:51 |
Un proiect foarte necesar. Pe langa faptul ca este nevoie de piste de biciclete dezlipite de trotuar si sosea, e necesar pentru siguranta, e important si ca strazile inguste din Bucuresti sa fie limitate la 30 de km si sa fie atat pentru biciclete cat si pentru masini. Acest lucru se face deja foarte bine in Viena unde soferii ofera prioritate bicicletelor pe aceste stradute. |
flavcrdj | 2025-02-10 11:17:55 |
Sunt mulțumit de direcția pe care masterplanul velo o setează. Este vitală descurajarea autovehiculelor și fluidizarea eficientă a traficului prin oraș. Mai mult, zeci de mii de vieți ar fi semnificativ îmbunătățite prin reducerea poluării și creșterea timpului petrecut pedalând (făcând mișcare). Abia aștept să îmi vând mașina și să îmi cumpăr o bicicletă care să coste cât 5-6 cazane (sau 3-4 dacă o găsesc second). Orice șofer indiferent cât de obsedat, va aprecia faptul ca vor fi scoși din circuit din ce în ce mai mulți șoferi, eliberând parcările și drumurile sufocate. |
Crăciun Bianca Ioana | 2025-02-10 12:10:44 |
Vreau sa ma pot plimba cu bicicleta cand vreau, fara sa mi fie frica ca ma va calca un cotețar |
Rudi | 2025-02-10 13:19:54 |
Vreau sa merg cu bicicleta la munca in siguranta. |
Dan | 2025-02-10 13:46:14 |
În calitate de locuitor al cartierului Berceni, vreau să subliniez o problemă majoră care afectează viața pietonilor: lipsa trotuarelor adecvate. În multe zone din Berceni, trotuarele fie nu există, fie sunt înguste și blocate de mașini parcate, ceea ce forțează pietonii – inclusiv părinți cu copii, persoane în vârstă și persoane cu dizabilități – să meargă pe carosabil, expunându-se pericolelor traficului. Este esențial ca MasterPlanul Velo să nu fie doar despre biciclete, ci să încurajeze o schimbare reală a modului în care este folosit spațiul public din București. Trebuie să redăm orașul oamenilor, iar pentru asta este nevoie de: - Trotuare mai largi și libere de mașini, astfel încât pietonii să poată circula în siguranță. - Mai puține parcări, în special în zonele unde acestea sufocă spațiul destinat mersului pe jos. - Mai multe spații verzi și bănci, astfel încât orașul să fie prietenos cu pietonii, iar oamenii să aibă unde să se odihnească sau să socializeze. - Piste de biciclete pe fiecare bulevard, separate de trafic și protejate, pentru a oferi o alternativă reală la transportul auto. - Reducerea numărului de benzi auto, în special pe arterele largi, pentru a descuraja traficul excesiv și a face loc pentru alternative sustenabile. Experiența actuală a unui pieton în București este oribilă: mersul pe jos este periculos, poluarea este sufocantă, iar orașul este dominat de mașini. Trebuie să schimbăm acest model și să transformăm Bucureștiul într-un oraș pentru oameni, nu pentru mașini. Vă rog să luați în considerare aceste aspecte în cadrul MasterPlanului Velo și să adoptați măsuri care să îmbunătățească viața locuitorilor, nu doar să adauge piste de biciclete pe un oraș gândit încă pentru mașini. Mulțumesc! |
- | 2025-02-10 21:47:07 |
Super de acord, I love it! Merg în fiecare zi cu bicicleta la muncă de la Danny Huwe la Universitate, și simt nevoia unei piste de biciclete calumea. Ajuta super mult, face orașul mai verde, încurajează mișcarea, si orice capitală europeană respectabilă are o asemenea facilitate! |
Movul | 2025-02-10 22:19:41 |
Cu asa plan clar m-as muta in acolo, aer mai curat, biciclete mai multe, oameni mai sanatosi |
Anca | 2025-02-10 22:48:18 |
Este nevoie foarte mare de un proiect de acest tip. In Bucuresti pistele de bicicleta sunt tratate ca rute alternative de fentat traficul de catre autoturisme. Este nevoie de cat mai multe initiative ale PMB spre a incuraja mersul pe bicicleta. Nu am incercat sa merg la munca pe bicicleta inca ca nu am aproape deloc piste de bicicleta pe tot acel drum. Asa as lasa masina pe weekend doar si se va decongestiona traficul. Zi de zi alti bucuresteni vor alege acelasi lucru. |
Stefan | 2025-02-10 22:53:03 |
Aprob acest plan! |
trilulilu | 2025-02-11 03:16:59 |
Tin sa mentionez ca pe soseaua Pantelimon (de la capatul lui 14 pana la Electroaparataj-Mega Mall) exista deja pista de biciclete. Acestea sunt totusi periculoase, masinile (soferii) intrand cu viteza pe benzile laterale unde sunt parcarile, folosindu-le pe post de scurtatura ca sa evite semafoarele si sa „taie” traficul in orele de varf. O solutie ar fi schimbarea sensului benzilor laterale, exemplu fiind parcarile de pe Bulevardul Unirii. Totusi aceasta necesita o remodelare a locurilor de parcare diagonele. Propun ca pe Splaiul Unirii in zonele in care exista deja pista sa se puna stalpisori deoarece foarte multi soferi nu respecta marcajele. Eventual extinderea pistei pentru a fi la comun pista de biciclete si banda pentru autobuz. Dar, repet, stalpisori. In plus, ar putea fi amplasata o pista de biciclete pe Vatra Luminoasa pe prima banda la comun cu masinile si transportul in comun/ pe prima banda delimitata de stalpisori numai pentru biciclete si autobuz/troleu. In cazul benzii delimitate ar trebui sa se implementeze si o masura pentru fluidizarea traficului care se face in dreptul scolii 49 cand intra/ ies copiii de la scoala. Sau se rezolva de la sine cu parintii care ar folosi alternativa creata in loc de vesnica masina. Fiind o zona rezidentiala cu o scoala foarte aglomerata, gradinita, diverse afterschool-uri, propun ca limita de viteza( pe toata lungimea strazii nu doar in dreptul scolii) sa fie redusa la 30km/h pentru evitarea accidentelor atat intre masini si pietoni (elevii neatenti), cat si intre masini si biciclisti. |
Laura | 2025-02-11 13:32:25 |
Total de acord. Avem nevoie de posibilitati multiple de mobilitate pentru un oras armonios, aerisit si accesibil. O retea de piste pentru biciclete este obligatorie pentru un oras dezvoltat. |
Adrian Roșu | 2025-02-11 15:05:04 |
Majoritatea propunerilor țin și de Poliția Rutieră, dar cred că sunt necesare pentru un master plan complex. Nu uitați că o pistă proastă, impracticabilă, va fi ignorată de bicicliști, ceea ce le va crea probleme legale (pentru că vor fi obligați să o folosească) și tensiuni cu șoferii. Cei care au nevoie de aceste piste nu le vor pentru o plimbare de duminică, ci pentru deplasare rapidă dintr-un loc în altul - orice obstacol inutil (urcarea și coborârea bordurilor, ca pe Aviatorilor) îi va împiedica să facă asta. Așadar: 1. Delimitați pistele de biciclete cu borduri, pentru a împiedica accesul mașinilor, așa cum se întâmplă mai mult decât frecvent pe splaiul Unirii. 2. Permiteți accesul bicicliștilor pe sens opus, pe străduțele cu sens unic (tot mai numeroase în oraș)- o variantă folosită de mult la Paris, care simplifică și viața bicicliștilor, și pe cea a șoferilor. 3. Luați în calcul o variantă cât mai simplă de traversare a intersecțiilor. Felul în care, spre exemplu, este organizată acum traversarea Pieței Victoria de către bicicliști este foarte complicat - durează mult (sunt multe semafoare) și este descurajant. 4. Oferiți o minimă protecție bicicliștilor, trasând spații în intersecții unde aceștia se pot încadra la semafor, în fața mașinilor. 5. Însoțiți implementarea planului cu o campanie de comunicare pentru bicicliști dar mai ales pentru șoferi, eventual cu includerea în legislație a unor amendamente care să îi protejeze pe bicicliști (distanța de depășire, etc). |
Povidiu | 2025-02-11 16:23:59 |
Sa speram ca se va si aplica. Ar fi ideal si un traseu cicloturistic de punere in valoare a padurilor/lacurilor din jur. Iar marcaj pt traseu sugerat - nu cheltuiti banii pt asa ceva. Nu functioneaza in Bucuresti |
Teo | 2025-02-11 16:31:51 |
Cel mai important lucru pentru ca lumea sa foloseasca bicicleta este continuitatea. Degeaba mergi pe o "autostrada" de biciclete in Aviatorilor, apoi pe Victoriei si apoi in Crangasi daca intre ele incerci sa supravietuiesti. Si drumurile existente ar trebui regandite. Stiu ca lumea lauda mult Calea Victoriei, dar dintre toate drumurile de bicicleta pe care am fost, acolo am vazut cele mai multe close calls cu masini care aveau biciclete in unghiul mort la intersectii. De asemenea, un drum ca cel de pe Splaiul Independentei ar trebui separat de masini cu stalpisori/borduri. La cat de des trebuie revopsite liniile alea de pe asfalt, probabil ar fi mai ieftin oricum. Nu sunt sigur cum ar putea fi pus planul in aplicare fara sa dea peste cap toti soferii pe termen scurt, in stil Paris, de exemplu. Daca continuam sa avem drumuri imprastiate, nu o sa foloseasca nimeni bicicleta, si planul o sa fie dat inapoi din cauza pistelor pustii. Dar santierele nu trebuie sa fie strict pentru biciclete. Avem si destule benzi de autobuze necesare care lipsesc, pe aceleasi strazi. Personal, ca biciclist, si ca raspuns la oamenii care zic ca biciclistii sunt niste transpirati, dealurile sunt o mare problema cand imparti strada cu masini/autobuze/pietoni. Mai ales vara/iarna, un singur deal poate sa te transpire si streseze mai rau in 3 minute decat 40 de minute pe un drum plat. Daca poti sa tii o cadenta constanta, nu prea transpiri, ceea ce nu se poate acum pe drumurile existente. Am transpirat mai mult traversand o strada in Bucuresti pe bicicleta decat urcand un deal in Olanda, iarna. |
randu | 2025-02-11 16:47:44 |
Planul ar putea fi un inceput bun pentru problemele acute de mobilitate ale Bucurestiului. Insa prioritatile din acest plan sunt gresite. In ordine cronologica, extrag mai jos datele din plan pentru a evidentia probleme de prioritizare: 2026: - "la max. 6 luni de la aprobare" licitatie pentru campania generala de comunicare si informare, actiunea A.1 (peste 100.000 EUR) - 2026 dar si in fiecare an "realizarea de materiale educationale si de informare pentru explicarea utilizarii noii infrastructuri", actiunea A.3 (18.000 EUR) - 2026 dar si in fiecare an "organizarea de festivaluri / zile de sarbatoare [...]", actiunea A.4 (110.000 EUR) 2027: - "la max. 12 luni de la aprobare" lansarea campaniei generale de comunicare si informare, actiunea A.1 - "la max. 12 luni de la aprobare" program de educatie rutiera in scoli, actiunea B.1 (45.000 EUR) - "la max. 12 luni de la aprobare" program invatare a mersului pe bicicleta, actiunea B.2 (30.000 EUR) 2028: - continuare festivaluri anuale, materiale de informare, campanie de comunicare 2029: - continuare festivaluri anuale, materiale de informare, campanie de comunicare 2030: - pistele velo principale / magistrale sunt finalizate - continuare festivaluri anuale, materiale de informare, campanie de comunicare 2031-2034: - continuare festivaluri anuale, materiale de informare, campanie de comunicare 2035: - primariile de sector vor termina cel putin 20km de piste principale - continuare festivaluri anuale, materiale de informare, campanie de comunicare 2036+: - nici un estimat precizat dupa 2036 si, implicit, cei 20km de piste principale per sector ----- Va rog sa procedati invers, prima data sa investiti in constructia de piste, si abia ulterior sa investiti in campanii si balciuri anuale cu care sa informam si educam lumea. Degeaba organizam cursuri de mers pe bicicleta, in special pentru incepatori, daca acestia nu vor avea piste pe care sa circule in 2027. Degeaba facem festivaluri de promovare a mobilitatii cu bicicleta in fiecare an incepand cu 2026 daca, abia in 2035 (10 ani mai tarziu), primariile de sector pun in functiune 20km din pistele principale. Faceti piste de biciclete intai, abia apoi festivaluri si comunicare, spoturi TV si ce mai presupune aceasta. |
V | 2025-02-12 09:21:13 |
Bună ziua, Sugerez înființarea posturilor de polițiști/polițiști locali pe bicicletă. Este necesar ca acești polițiști să aibă grijă de respectarea regulilor în trafic atât de șoferi cât și de bicicliști. Ei vor putea interveni mai repede indiferent de incident și vor reprezenta un plus de încredere pentru cetățeni. Nu este de ajuns doar să se delimiteze aceste piste de biciclete. După cum vedem în fiecare zi în oraș, șoferii intră sau staționează pe pistele de bicicletă deja existente iar mulți dintre bicicliști nu știu regulile de circulație și nu sunt îmbrăcați corespunzător. La fel ca și în alte orașe din Europa care au dezvoltat planuri de piste pentru biciclete, este necesară existența polițiștilor pe bicicletă. Îmi doresc un București civilizat în care să pot respira aer curat iar mașinile cât și bicicletele să nu se urce pe mine. |
Bogdan D | 2025-02-12 12:20:05 |
Desi sunt sofer de 16 ani in Bucuresti, am inceput sa folosesc bicicleta de 4 ani in bucuresti inlocuind masina in proportie de 99%. O fac atat pentru ca vreau sa traiesc mai sanatos dar si pentru ca nu vreau sa agravez si mai mult problema cu traficul si poluarea din oras. Nu este usor si este riscant dar vreau sa arat ca se poate si se poate si legal si stiu foarte bine ca nu vremea defavorabila sau alte non-motive fac acest mijloc sa nu fie utilizat, ci simpla lipsa a infrastructurii protejate si dedicate acestui tip de mobilitate, atat de eficient si potrivit mediului urban ultra-dens in care traim si ne deplasam cu totii. Imi doresc piste de biciclete nu pentru mine ci pentru sotia si cei doi copii ai mei, pentru ca fara piste, nu ar fi in siguranta si nu ar putea folosi bicicleta in oras. Sustin acest proiect cu toata inima si de aceea am fost la 2 din cele 3 consultari publice cu privire la acest proiect si m-am convins ca cei ce l-au gandit sunt si ei biciclisti si inteleg foarte bine conceptul si sunt si profesionisti in a acoperi toate partile importante ale unei astfel de initiative. |
Bogdan G. | 2025-02-12 16:26:11 |
Planul pare un început excelent, dar chestiunea importantă este și modul în care se implementează în practică. Oamenii încep să folosească bicicletele când se simt în siguranță, iar lipsa de siguranță este mai ales unde se întâlnesc cu mașini, deci contează foarte mult cum se face această întâlnire cu mașinile în intersecție și cum se reușește, prin "calmare a traficului" să se reducă viteza și astfel să reducă accidentele și senzația de nesiguranță. De aceea, aș zice că momentan ar fi bine să fie separate pe cât posibil, nu să folosim "shared spaces", care se bazează mai mult pe înțelegerea și respectarea regulilor din partea șoferilor. |
M.S. | 2025-02-13 00:54:50 |
Utilitatea și siguranța unei piste pentru biciclete se cunosc după amenajarea intersecțiilor. Susțin implementarea strictă a fluxurilor total separate în intersecții, cu insule de protecție pentru biciclete si marcaje clare. Doar așa pot fi atrași utilizatori care nu folosesc deja bicicleta în trafic, inclusiv copii. Cu această ocazie pot fi corectate și trecerile de pietoni exagerat de lungi (și neprotejate), care în prezent pun pietonii în conflict cu șoferii. |
Fane256 | 2025-02-13 11:29:12 |
FACETI SI PE SOS. INDUSTRIILOR VA ROG MULTUMESC! |
AndreiV | 2025-02-15 23:54:08 |
Foarte buna viziunea de ansamblu. Dar executia e si mai importanta decat planul. Multe piste din Romania sunt inutilizabile, desi intentiile au fost bune. Cateva specificatii obligatorii pentru executie: 1) diferentele de nivel si bordurile NU trebuie sa existe pe parcursul unei piste de biciclete. O bordura, chiar si de 2-3 cm, impune sa cobori de pe bicicleta si atunci nu mai esti biciclist, esti pieton si nu ar trebui sa mergi pe pista. O bicicleta de oras are cauciucuri mai subtiri si risti sa faci panā la fiecare bordura. Pentru copii riscul e si mai mare. 2) delimitatoarele unei piste trebuie sa fie intermitente si sa fie dintr-un material moale incat sa nu genereze anxietate biciclistilor. Bordurile de pe calea victoriei de exemplu sunt periculoase pentru biciclisti si nici nu functioneaza ca delimitator pentru ca multe suv-uri trec peste ele. Din experienta mea delimitatoarele de autobuze sunt mult mai prietenoase cu bicistii si deasemenea au un cost mult mai mic. Pot fi facute mai putin inalte deasemenea. 3) suprafata pistei sa fie asfalt neted. O solutie nereusita a fost aplicata pe Calea Floreasca, cea mai recenta, unde a fost folosita o vopsea precum cea folosita la treceri, aplicata in fasii suprapuse neuniform, pe care e foarte frustrant sa circuli cu bicicleta. Am vazut biciclisti care merg pe banda de masini acolo pentru a evita pista de biciclete pe care e neplacut sa mergi. 4) parcarile ajuta cel mai mult daca sunt acolo unde oamenii trebuie sa se opreasca cel mai des: supermarketuri, birouri, magazine mari, mall-uri. 5) parcarile trebuie sa aiba suporti la o inaltime de aproximativ 1 metru incat sa poata fi prins cadrul bicicletelor. Cele in care se prinde doar roata nu sunt sigure pentru ca rotile se pot demonta usor. Ca amplasare as sublinia ca cel mai mult e nevoie de piste pe bulevardele mari unde masinile circula in viteza si creeaza cel mai mare pericol pentru biciclisti. O zona vizibil neservita de piste este traversarea caii ferate de la gara de nord. Nici podul grant si nici podul basarab nu permit traversarea in siguranta. Consider ca inclusiv pietonii ar beneficia de un pod nou in aceasta zona sau largirea celor doua poduri actuale. Doua poduri frumoase din Olanda care traverseaza un rau navigabil, dedicate bicicletelor si pietonilor: Nesciobrug - Amsterdam: https://maps.app.goo.gl/dbHXLYtayqtjqKJo9 si DafneSchippers - Utrecht: https://maps.app.goo.gl/bKppTzZtpvdPG3cYA. Legat de comentariile legate de vremea de la noi, tin sa spun ca vara temperatura este potrivita dimineata si seara cand sunt orele de varf ale navetei, iar iarna se poate merge cu bicicleta, pe distante mai scurte ce-i drept, cu adaptarea la conditiile de drum. Dar exista o lege care ar trebui modificata sa permita bicicletele sa circule pe pistele de biciclete unde sunt in siguranta chiar si la temperaturi sub 0 grade. |
Tache | 2025-02-17 08:26:28 |
Buna ziua, am citit un pic din acest plan pe care l-as aprecia INUTIL, sa ne pregatim sa cheltuim 250 de milioane de euro, pe niste piste de biciclete care vor incurca evident traficul, si vor avea doar 6-10 biciclete pe ora ? Sa ne gandim ce avantaje are orasul de pe urma soferilor, si ce avantaje are orasul de pe urma biciclistilor ? Cheltuim 250 de milioane de euro pentru mofturile unora care nu platesc taxe nu platesc RCA, nu platesc ITP, nu contribuie cu nimic la finantele orasului, ca sa nu spunem de faptul ca pentru a fi eficient acest plan ar trebui sa demolam orasul si sa il construim de la zero, cu piste de biciclete, trotinete, cu trotuare de 6 metri si cate 4 benzi pe sens pentru fiecare strada.Acum serios, chelului tichie de margaritar ii trebuie ? Si pentru cei care spun ca masinile trebuie gonite, are statul resurse ca sa isi permita sa se lipseasca de acesti bani ? argumentati va rog, cum veti suplini lipsa acestor bani? veti inventa RCA pentru biciclete ? ITP? sa ne uitam un pic si afara, cine merge cu bicicleta pe gerul asta ? sa ne uitam cand sunt afara 45 de grade la umbra, faci infarct pe bicicleta, si a nu se gandi cineva ca sunt contra bicicletelor, dar sa aruncam 250 de milioane pe o fantezie mie mi se pare a fi un pont, daca adunam doar 10 la suta comisioane ! Parerea mea RENUNTATI LA ACEST PLAN ! cu banii aceia modernizati magistralele pentru distributia de caldura, sau orice altceva |
HcB | 2025-02-17 16:32:15 |
Am parcurs documentația proiectului de hotărâre privind aprobarea Master Plan Velo București și am trimis recomandările către Primăria Municipiului Bucureşti. Le-am publicat și pe paginile noastre de FB, Linkedin și IG. Le punem și mai jos: Pe scurt, am cerut echipei de proiect să țină cont de următoarele standarde: ✅SR 10144-1:2024 Străzi și amenajări pentru biciclete. Profiluri transversale. Cerințe de proiectare ✅SR 10144-2:2024 Străzi. Trotuare, alei pentru circulația pietonală și amenajări pentru biciclete. Cerințe de proiectare ✅ SR EN 1848-1:2024, Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră – Partea 1: Clasificare, simboluri și amplasare ✅SR 1848-7:2015/A9:2021, Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere De asemenea, am solicitat să ceară și susțină actualizarea SR de proiectare intersecții. Primele 2 standarde de mai sus (intrate în vigoare pe 25.11.2024) rezolvă de fapt lățimile, ajută mult primăriile, mai ales cele de sector și, nu în ultimul rând, nu lasă loc părerilor, ambele existând în Codul Rutier, (legislație primară) și TREBUIE RESPECTATE. De ce ajută mult primăriile (și implicit bicicicliștii)? Le ajută deoarece nu există doar piste, ci există și: - bandă pentru biciclete, - bandă de circulație rezervat anumitor categorii de vehicule - transport public și biciclete (în document apar ca meh), - contrasens deschis bicicletelor, - traseu cicloturistic, (în document apare turismul) - traseu sugerat pentru biciclete, (și aici, documentul supus dezbaterii nu ține cont de Standardul în vigoare din 2022) Un plus este că pe lângă alte recomandări solicitate anterior a fost prins termenul Transport Poverty, iar legat de acesta am pus o notă legată de situația de transport poverty a locuitorilor din nordul sectorului 1 unde este necesară corelarea lucrărilor la M6 cu pista de pe Bd. Expoziției și adiacent + nodurile intermodale de la Casa Presei și Chibrit. Mai multe aici - https://drive.google.com/file/d/1UL-LiPmLAPh4tCIBuxYq_3hTGCyTnkSL/view?usp=sharing |
Vlad Andrei Petrache | 2025-02-17 22:30:01 |
Felicitari lui Nicusor Dan, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si tuturor celor care au participat la documentarea si realizarea acestui MasterPlan Velo! Acest oras avea de mult timp nevoie de o alternativa la deplasarile cu masina personala si toate problemele de sanatate asociate acestora. Am citit intreg documentul si vin cu cateva propuneri: 1. Avand de ales intre piste noncolore, rosii si verzi, prefer ultima varianta, intrucat aceasta este culoarea cea mai vizibila pentru toate categoriile de participanti la trafic. Totusi, aplicarea acesteia trebuie facuta uniform, spre deosebire de cum a fost aplicata cea de pe Calea Floreasca. 2. Evitati pe cat posibil suprapunerea pistelor pentru biciclete cu reteaua de canalizare, intrucat in jurul acestora se pot crea balti si alte pericole asociate, astfel descurajand actualii sau potentiali utilizatori de biciclete. 3. Delimitati cat mai clar pistele pentru biciclete de trotuar/spatiu pietonal (intrucat biciclistii circula cu viteze mult mai mari decat pietonii), dar si de benzile pentru autovehicule (intrucat biciclistii sunt mult mai vulnerabili decat conducatorii auto), pastrand acel spatiu de minim 1 metru latime, dar mai ingust decat latimea unui autovehicul pentru prevenirea utilizarii acestora de catre participanti la trafic autopropulsati. De asemenea, incurajez delimitarea cu mobilier stradal fizic, nu doar prin marcaje, precum: borduri sau stalpisori de plastic, cel din urma fiind mai prietenos in cazul unei caderi de pe bicicleta. 4. Daca viitoarele piste pentru biciclete vor fi la nivelul trotuarului, incercati pe cat posibil ca la intersectiile cu strazile secundare sa suprainaltati pista pentru biciclete (preferabil impreuna cu trecerile pentru pietoni), astfel incat conducatorii auto sa aiba si un semnal fizic sa incetineasca si sa sporeasca atentia in preajma acestor intersectii. De asemenea, precum benzile auto care au continuitate, asa trebuie sa se prezinte si pistele pentru biciclete daca vrem cu adevarat sa incurajam acest mijloc de transport. Am facut aceasta mentiune, intrucat pista de pe Bulevardul Ghencea duce lipsa de aceasta continuitate, iar bordurile peste care trebuie trecut sunt neplacute. 5. Simplele marcaje nu constituie infrastructura velo sigura, ci doar pistele pentru biciclete delimitate fizic. Fac acesta mentiune referitor la pagina 195 din documentul .pdf atasat. Acea solutie cu sharrows nu este una viabila, mai ales in lipsa unor camere de filmat si radare sau a altor modalitati de calmare a traficului pentru soferi potential agresivi fata de utilizatorii de biciclete. 6. Sustin ideea de rastele pentru biciclete care sa fie convenabile pentru securizarea acestora la nivelul cadrului si a rotii spate chiar si cu cele mai mici modele de antifurt D Lock (cele mai sigure). Doar daca bicicleta este securizata astfel pot fi despagubit in cazul furtului acesteia de catre societatile de asigurare. 7. Sunt dispus sa particip in calitate de formator la cursurile de educatie rutiera pe care urmeaza sa le organizati pentru copii/adulti in vederea cresterii sigurantei rutiere a utilizatorilor de biciclete. Ma puteti contacta pe adresa de mail pentru mai multe detalii. |
mihai | 2025-02-18 02:16:44 |
Sustin acest proiect. As avea urmatoarele observatii: 1. durata implementarii mi se pare exagerat de mare. 2. as renunta total la ideea de shared-spaces si as cauta sa delimitez cat mai mult biciclistul de pieton si de masina. 3. legat de intersectarea pistelor cu statiile de autobuz. mi se pare o prostie ca pista sa ocoleasca prin spatele refugiului. acea zona va fi constant frecventata de pietoni fie ca este sau nu un autobuz in statie. consider ca cel mai rezonabil ar fi asa cum este si acum pe splaiul independentei: biciclistul ramane pe carosabil si acorda prioritate autobuzului 4. realizarea pistelor ar trebui sa se faca pe cat posibil in detrimentul masinilor, nu al pietonilor. |
crina c. | 2025-02-18 06:35:15 |
Vazusem undeva in tarile nordice ca ei folosesc liniile de tramvai ca piste de biciclete, tramvaiul astepta dupa o doamna care calatorea cu doi copii aflati in caruciorul frontal al unei biciclete. Motivatie: infrastructura exista deja, banii alocati pot fi folositi si la reabilitarea sinelor care sunt sub orice critica (pentru o femeie insarcinata exista un risc real de a naste prematur daca merge cu tramvaiul in Bucuresti) si la trasarea semnelor specifice , tramvaiele nu au mare viteza, de multe ori sinele sunt una langa alta ceea ce face posibila devansarea biciclistului care poate trece pe cealalta banda de sens in cazul in care este libera pentru a face loc tramvaiului (in cazul liniei de tramvai 41 de ex unde si tramvaiul are mai multa viteza). accesul pe sinele de tramvai devenite piste de biciclete poate fi facut prin creearea de benzi paralele cu trecerile de pietoni deja existente, urmand ca biciclistii sa respecte aceleasi indicatii rutiere ca acestia in cazul traversarilor. Esentiala mai este si eliminarea bordurilor si asigurarea continuitatii pistelor deja existente. Luate in considerare biciclete cargo in trasarea latimii benzilor pentru incurajarea folosirii bicicletelor de catre parintii cu copii mici. Fiecare bloc are o parcare de biciclete dotata cu acoperis si camere de supraveghere amenajata de primarie in parteneriat cu asociatia de proprietari . |
Radu Schmitzer | 2025-02-18 14:25:16 |
Amendamente la Master Planul Velo București Depuse în atenția Consiliului General al Municipiului București Subsemnatul Radu Schmitzer, locuitor al condominiului Felicity, parte din cartierul Pădurea Băneasa, membru al partidului REPER, filiala Sector 1, depun următoarele amendamente la Master Planul Velo București, având în vedere necesitatea integrării acestui cartier în rețeaua de mobilitate sustenabilă a capitalei. Atât candominiumul Felicity (care numără peste 300 de familii) cât și zonele învecinate se confruntă cu o lipsă acută de alternative reale la transportul auto, ceea ce duce la congestionarea DNCB, DN1 și șoselelor adiacente, poluare ridicată și costuri mari pentru locuitori. Aceste propuneri urmăresc să transforme bicicleta într-o opțiune reală și sigură de transport urban pentru toți cetățenii. 1. Extinderea rețelei velo pentru a include cartierele rezidențiale izolate • Se propune integrarea Cartierului Felicity și a întregii zone Pădurea Băneasa (zona delimitată la est de DN1, Nord de DNCB, vest de Soseaua Sisesti și respectiv București Târgoviște și la sud de șoseaua Ion Ionescu de la Brad), în Master Planul Velo. • Realizarea unor conexiuni sigure și eficiente între aceste cartiere și rețeaua principală de piste velo din București. • Traseele propuse trebuie să includă rute pe lângă liziera Pădurii Băneasa, drumurile existente și coridoare verzi care să lege atât Felicity cat și întregul cartier de DN1, Pipera, Casa Presei Libere, Terminalul multimodal Straulesti și transportul public. • Justificare: Locuitorii acestei zone nu au în prezent alternative viabile la transportul auto și sunt obligați să folosească zilnic mașina, ceea ce duce la aglomerare pe toate drumurile de acces. 2. Conectarea infrastructurii velo cu transportul public pentru mobilitate multimodală • Crearea de piste dedicate care să asigure acces facil la stațiile de transport public, în special metrou și autobuze. • Amenajarea de parcări securizate pentru biciclete la stațiile de metrou și hub-urile intermodale importante. • Implementarea stațiilor de bike-sharing în zonele strategice pentru a permite utilizatorilor să combine bicicleta cu transportul public. • Justificare: Lipsa integrării dintre infrastructura velo și transportul public descurajează utilizarea bicicletei ca alternativă de deplasare. 3. Crearea unei infrastructuri sigure pentru bicicliști • Instalarea de separatoare de trafic pe arterele principale unde pistele se intersectează cu benzile de circulație auto. • Implementarea unor măsuri speciale de siguranță pentru pistele care traversează DN1 și Șoseaua Pipera-Tunari, inclusiv limitatoare de viteză și semafoare dedicate bicicliștilor. • Adaptarea legislației pentru a asigura prioritatea bicicliștilor în intersecții și protecția lor pe traseele rutiere comune. • Justificare: Lipsa unor măsuri de protecție adecvate face ca infrastructura existentă să fie nesigură și subutilizată. 4. Integrarea criteriilor de sustenabilitate și reducerea poluării prin utilizarea bicicletei • Crearea de trasee verzi, în special în zonele de pădure și spații naturale, pentru a reduce poluarea și a asigura un mediu plăcut pentru bicicliști. • Plantarea de arbori și zone de vegetație de-a lungul pistelor pentru a crește confortul termic și a combate poluarea urbană. • Stimularea companiilor și instituțiilor publice să implementeze infrastructură pentru biciclete (parcări, dușuri, beneficii pentru angajați care vin la muncă pe bicicletă). • Justificare: Utilizarea bicicletei trebuie promovată nu doar ca alternativă de transport, ci și ca parte a strategiei de reducere a emisiilor și îmbunătățire a calității aerului. 5. Creșterea transparenței și monitorizarea implementării Master Planului Velo • Crearea unei platforme publice online unde cetățenii să poată verifica progresul proiectului, traseele aprobate și stadiul execuției acestora. • Implementarea unui sistem de raportare a problemelor, prin care bicicliștii pot semnala obstacole, defecțiuni ale infrastructurii sau piste blocate. • Organizarea consultărilor periodice cu comunitățile locale și ONG-urile pentru a asigura implementarea eficientă a proiectului. • Justificare: Multe proiecte de infrastructură velo au fost implementate haotic și fără transparență, iar consultarea reală cu utilizatorii poate duce la soluții mai eficiente. 6. Asigurarea finanțării continue și utilizarea fondurilor europene • Prioritizarea accesării fondurilor europene și a finanțărilor externe pentru dezvoltarea rețelei velo. • Crearea de parteneriate public-private pentru extinderea infrastructurii și întreținerea pistelor existente. • Stabilirea unui buget anual minim garantat pentru întreținerea infrastructurii velo și implementarea de noi proiecte. • Justificare: Infrastructura velo necesită o finanțare constantă, nu doar proiecte punctuale care rămân nefinalizate sau se degradează rapid. Concluzie Aceste amendamente vizează transformarea Master Planului Velo într-un proiect viabil, sigur și eficient, care să ofere locuitorilor Bucureștiului o alternativă reală la transportul auto. Este esențial ca integrarea cartierelor rezidențiale, conectivitatea cu transportul public și măsurile de siguranță să fie prioritare pentru ca Bucureștiul să devină un oraș prietenos cu bicicliștii și aliniat la standardele europene de mobilitate urbană. Depus de: Radu Schmitzer Locuitor al condominiului Felicity, cartier Pădurea Băneasa Membru al partidului REPER, filiala Sector 1 📩 **************** 📞 **************** |
Alexandru Oprița | 2025-02-18 15:38:22 |
Cred ca este esentiala conectarea Bucurestiului de Ilfov prin intermediul unor piste de bibiclete dispuse de-a lungul coridoarelor verzi, cu posibilitatea de a realiza noduri intermodale in dreptul statiilor de mtrou de la intrare in Bucuresti. De asemenea, cred ca e foarte important sa fie dezvoltat un sistem securizat de depozitarea in nodurile critice de transport in comun, care sa permita permutarea de la mobilitatea alternativa la transportul in comun, pentru cei care au nevoie de aceasta solutie hibrida. |
Marius V. | 2025-02-18 23:59:25 |
Imi pare bine ca ati facut referinta la ghidul OPTAR care cred ca ar fi trebuit sa fi fost anexat la acest document ca ghid de bune practici cel putin. Documentul nu pare sa fi luat in seama bicicletele cargo si biciclete cargo pentru transportul copiilor la gradinita. Aceste biciclete necesita piste mai late. Nu le vedem in trafic pentru ca nu exista infrastructura, ele vor aparea doar daca infrastructura ar fi adecvata. Cea mai mare problema mi se pare ca este marimea minuscula a pistelor unidrectionale de 1m, situatie in care depasirile intre 2 biciclete vor fi imposibile. Implementarea corecta a proiectelor este vitala, altfel nu vor fi atractive. Chiar amanunte precum suprafata de rulare, cracile de la copaci, gurile de canalizare, posibilitatea de a deszapezite usor, pozitia semafoarelor, sa nu stai de 3 ori la semafor intr-o intersectie sunt importante. Din pacate pistele pe care le-am vazute implementante in Romania in zona de sud in ultimii ani sunt lamentabile. Imi cer scuze daca unele din observatiile mele sunt e gresite, fiind scanat documentul si nu text. |