Directia Generala Administratie si Relatia cu CGMB - CONSULTAREA CETĂȚENILOR ȘI A ASOCIAȚIILOR LEGAL CONSTITUITE
Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de management integrat al deșeurilor în Municipiul București
«« Înapoi la lista proiectelor supuse dezbaterii
Comentarii
SebastianM 2026-05-29 08:41:37
Buna Dimineata PMB. Din ceea ce am citit lipsesc modele de buna practica Mondiala, nu doar europeana. Aici, in acest act, probabil HCL, ar trebui sa fie implicata si populatia. Mai exact : drepturi si obligatii, raspunderi si sanctiuni. Deseurile, oricare ar fi ele, sunt produse in proportie de peste 60% din partea populatiei. Aici, PMB, la modul facil se delimineaza de implicarea populatiei, inclusiv, cu rol de avertizare si preventie. Mai mult, pe tipurile de deseruri care pot fi recilate, deseuri cu impact pozitiv, PMB are vadit opacitatea de a NU promova Compostarea Activa prin puncte de compostare vegetala. Practic, acest proiect, este "decat" 60% functional, pentru diferenta, populatia trebuie implicata, evident si sanctionata daca NU se implica, sau saboteaza salubritatea deseurilor.
Kataki 2026-06-04 08:17:44
Mai mult de jumătate din așa zisa strategie sunt constatări ale situației existențe și recomandări extrem de greu de implementat! Pe românește bla, bla , bla …
Ceea ce ați reușit în anumite zone și sectoare până în prezent este scoaterea mizeriei/gunoiului/deșeurilor din spațiile special amenajate (camerele ghenelor de gunoi) în strada, pe alei, în jurul blocurilor și parcurilor! Ați transformat cartiere întregi în focare de infecție cu zone greu respirabile, miros insuportabil și efect vizual dizgrațios! Și ați mai reușit cu așa zisa strategie să creați o nouă categorie majoritară de homeless care zilnic caută prin gunoaie și sunt o prezență total inacceptabilă în jurul comunităților! Spre știința autorilor de bla, blauri, L196/2018 a asociațiilor de proprietari, act normativ cu forță juridică superioară oricărei HCGMB sau HCL, prevede extrem de clar și fără echivoc modalitățile și/sau posibilitățile desființării ghenelor de gunoi! Așadar orice nerespectare a prevederilor legale sau presiuni exercitate de către primărie asupra asociațiilor pentru nerespectarea unor norme legale, va atrage o răspundere, chiar penală sper, asupra acestor strategi de seamă! Să vă fie rușine ca încercați sub diverse forme și ambalaje prezentate trunchiat, să determinați prin minciună, manipulare și intimidare oamenii care vă votează să desființeze ghenele de gunoi și să scoată gunoiul în stradă! Halal civilizație!
Mircea 2026-06-04 09:00:47
Strategie care nu va fi implementată niciodată 100%. Care în schimb crează un aparent cadru legal pt ,,facut,, bani pe spatele populației. În implementarea strategiei sunt foarte multe etape și impuneri/conditionalitati/recomandări ce pică în sarcina primăriilor de sector (cu eforturi financiare extrem de mari) care nu se vor realiza niciodată! Ați creat așa zise ,,insule verzi,,, în fapt niște focare de infecție pt populație. Lăsați naiba vorbărie și asumarea pe hârtie și încercați să desființați și evitați scoaterea gunoiului pe străzile orașului. Miros insuportabil și disconfort olfactiv, asta ați generat până acum! Lăsați ghenele la locul lor, acolo unde au fost prevăzute constructiv, nu obligați oamenii să renunțe la civilizație și să arunce mizeria pe străzi! Multă vorbărie, sarcini și recomandări ce nu au niciun suport real financiar: doar de ochii lumii!
Tami 2026-06-04 10:36:50
Legea 196/2018 ar trebui actualizata. Asociatiile de proprietari sunt forme fara fond. Aplica prin firme admin.blocuri care nu fac decat listele de intretinere lunare. Directiile de verificare.asoc de propr.din primariile de sectoare nu verifica nici un bloc si rar fac teren. Ne sfatuiesc sa mergem in instante pt lucruri ce pot fi remediate. Masurile se impun ca fiecare sa puna gunoiul in saci, dar se arunca cu galeata la ghena. Normal ar fi ca fiecare proprietar sa detina contract de salubritate si pe baza lui sa fie amendat. Am ramas cu ideea comunista de asociatii de bloc care nu fac nimic, decat iau bani.
Moni 2026-06-04 10:50:39
Situatia salubrizarii este legata si de prezenta a miilor de chiriasi din blocuri. Potrivit legii 196/2018 nu participa la sedinte, nu semneaza regulamentul interior al asoc. de propr.,, decat proprietarii. Doar ca proprietarii sunt cu anii plecati din Ro, sau mutati in alte judete la tara. Chiriasii arunca cum vor si unde vor deseurile ca nu ii trage nimeni la raspundere. Legea 196/2018 o lege proasta care ar trebui simplificata, iar contractele pe apa calda, rece, gaze, gunoi sa fie pe fiecare proprietar. Administrarea comuna doar lift, curatenie si iluminat spatiile comune interior si spatiile verzi ale blocurilor si prin firme adevarate, nu cele care fac doar contabilitate primara, restul zero. Aceste firme acreditate doar in sectorul unde fac activitatea si au si sediul social.
Tami 2026-06-05 08:38:30
Revin cu ideea ca desfiintarea ghenelor de gunoi a vrut sa faca si G.Firea. Dar nu a reusit. Blocurile dinainte de 1990 asa au fost construite. In plus exista blocuri care au ghene la doua etaje, nu la f.etaj. Alte blocuri au balcoane la f.ghena de etaj dar au devenit depozite de vechituri. Abia incap doi saci selectivi de deseuri. Iar multi nu vor cobora in strada sa puna saci selectivi, ii va arunca de la etaje. Ar trebui puse si camere de luat vederi. Iar administratori care sa supravegheze asa ceva nu exista, aspect la toate firmele de adm.blocuri. La blocul unde stau adm.bloc vine doar odata oe an, la sedinta generala sa isi prelungeasca contractul. Oamenii de serviciu de ka blocuri, nu au pregatire pe salubritate, mai toti abia stiu sa scrie si sa citeasca, folisesc apa potabila in exces la spalat tomberoane si camera de ghena. Masurile trebuiesc luate din teren, de la firul ierbii.
Bogdan 2026-06-05 12:06:27
1. Toata documentația referitoare la 1730 Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de management integrat al deșeurilor în Municipiul București https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/1730, 1729 Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/1729, 1728 Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul București https://www3.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/1728 trebuie sa fie in concordanta cu PNGD 2026-2035, proiect care este in stadiul final de avizare https://mmediu.ro/domenii/mediu/evaluare-impact/evaluare-de-mediu-pentru-strategii-planuri-programe/pngd/pngd-revizuit/. Propunerea este ca toate cele 3 acte legislative, respectiv 1730 Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de management integrat al deșeurilor în Municipiul București 1729Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul București, 1728 Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare în Municipiul București sa fie actualizate după aprobarea PNGD 2026 – 2025 menționat mai sus si după actualizarea sau înlocuirea Ordinului nr. 140/2019 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea planurilor județene de gestionare a deșeurilor şi a planului de gestionare a deșeurilor pentru municipiul
2. Introducerea pentru fiecare tip de activitate din cadrul Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 litera a), b), c), d) , e), f), g) , h) , i), j), k), a codurile deșeurilor gestionate, respectiv menționarea la fiecare activitate a codurilor clasa 15 si 20 care fac obiectul contractului/contractelor de delegare, in vederea respectării prevederilor Ordonanței de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu articolul 10 (12), articolul 15 (5) precum si a Ordinul nr. 701/2024 privind aprobarea Instrucțiunilor de utilizare a aplicației informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deșeurilor (SIATD). Conform celor menționate mai sus, toate persoanele juridice care gestionează deșeuri municipale, inclusiv unitatea teritorial administrativa Municipiul București precum si cele 6 unități administrative Sector 1 -6, sunt obligate sa se înregistreze și sa raporteze ( conform statutului în cadrul procesului de gestionare a deșeurilor municipale, respectiv UAT, Stație de sortare, Depozitare, Operator de colectare și transport, Valorificator, Reciclator, Stație de compostare, TMB (Tratare mecanico-biologică), Stație transfer, Digestie anaerobă, Colector autorizat , - CAV (Centru de colectare prin aport voluntar), Returo) https://siatd.afm.ro/api/document/download-manual-mw?access_token=
Având în vedere ca doar în baza informațiilor transmise în modului SIATD Municipal se raportează către instituțiile, naționale și europene, abilitate pentru raportare, monitorizare și control a îndeplinirii obligațiilor prevăzute pentru îndeplinirea țintelor de tara, indirect și a țintelor pentru fiecare UAT, va propunem sa actualizați întreaga documentație de atribuire prin introducerea codurilor de deșeuri pe fiecare flux de gestionare a acestora ( de exemplu actualizarea tipurilor de biodeseuri in concordanta cu contractul pentru tratare deşeuri aerob/ anaerobe biodeșeuri din parcuri și grădini – 20 02 01 Cod 20 01 08 - deșeuri biodegradabile de la bucătării și cantine , cod 20 03 02 - deșeuri din piețe (biodegradabil) - a se vedea contractul încheiat de ADIGIDMB cu operatorul instalației de tratare anaerobe.
Neactualizarea documentației generează un blocaj pe tot fluxul de gestionare a deșeurilor cu impact major asupra raportărilor pe care toate persoanele juridice care gestionează deșeurile municipale din Municipiul București.
3. Stabilirea clara a fluxurilor de deşeuri gestionate in cadrul activităților art 2 (3) lit a) – l) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 cu respectarea prevederilor art 16 (4) si (5), art 19 din Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor , a prevederilor art 8 (6) Depozitarea deșeurilor, conform prevederilor alin. (1) şi (2), este permisă numai dacă deșeurile sunt supuse în prealabil unor operații de tratare fezabile tehnic şi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta ordonanţă.
4. Pentru asigurarea unui colectări separate eficiente, a unei tratări aerobe/anaerobe/ mecano-biologice performante, având ca efect crestarea indicatorului de reciclare a deșeurilor și plata către AFM conform OUG 196 articolul 9 litera c și litera p ( în acest caz costurile fiind suportate de către UAT Sector 1-6) precum și a prevederilor art 19 (1) d), (7),art 49 (14) a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor , va rugam sa actualizați REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE
- deșeuri reziduale cod deșeu 20 03 01 - se vor menționa aici acele tipuri de deșeuri care sunt acceptate la tratare mecano biologica
- deșeuri biodegradabile de la bucătării și cantine cod deseuri 20 01 08 precum si deșeuri din piețe cod deșeu 20 03 02 - se vor menționa aici doar acele tipuri de deșeuri care sunt acceptate, pe fiecare din codurile menționate mai sus, la tratare anaeroba conform contract încheiat de ADIGIDMB; acele tipuri deseuri care nu sunt acceptate la tratare anaeroba se vor muta la deşeuri reziduale.
- 20 02 01 - deșeuri biodegradabile din grădini și parcuri (exclusiv deșeurile din cimitire) se vor menționa aici doar acele tipuri de deșeuri care sunt acceptate la tratare aeroba conform contract încheiat de ADIGIDMB; acele tipuri deseuri care nu sunt acceptate la tratare aeroba se vor muta la deşeuri reziduale
5. Aspecte generale care sunt obligatoriu de luat in considerare:
5.1. Proprietatea asupra deșeurilor reciclabile
OUG 92/2021 consacră principiul ierarhiei deșeurilor și al colectării separate pe fracții distincte. Autoritățile locale organizează serviciul, dar nu pot modifica prin regulament local regimul juridic al deșeurilor stabilit prin lege.
Posibilă neconcordanță dacă regulamentul PMB:
declară toate deșeurile reciclabile ca aparținând exclusiv operatorului de salubritate;
interzice predarea acestora către colectori autorizați în situații permise de legislația națională;
restrânge drepturi prevăzute de legislația privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).
5.2. Colectarea separată
OUG 92/2021 impune colectarea separată a fluxurilor de deșeuri și interzice compromiterea acesteia prin amestecare nejustificată.
Posibilă neconcordanță dacă regulamentul:
permite colectarea în comun a fracțiilor reciclabile;
permite transportul sau gestionarea care conduce la amestecarea fracțiilor colectate separat;
nu asigură fracțiile obligatorii prevăzute de legislația națională.
5.3. Obligațiile utilizatorilor versus obligațiile autorității locale
În legislația națională, autoritățile locale au obligația de a organiza sistemul de colectare separată și infrastructura necesară.
Posibilă neconcordanță dacă regulamentul:
transferă integral obligațiile administrative către cetățeni;
sancționează necolectarea separată fără a asigura infrastructura legal necesară;
impune obligații care exced cadrul stabilit de OUG 92/2021 și Legea 101/2006.
5.4. Regimul deșeurilor biodegradabile
OUG 92/2021 și legislația europeană impun colectarea separată a biodeșeurilor.
Posibilă neconcordanță dacă regulamentul:
nu prevede flux distinct pentru biodeșeuri;
permite eliminarea lor împreună cu deșeurile reziduale fără justificare.
5.5. Sancțiuni
Un regulament local nu poate crea contravenții noi în afara limitelor stabilite de lege.
Posibilă neconcordanță dacă:
stabilește amenzi fără temei legal expres;
introduce fapte contravenționale diferite de cele prevăzute de legislația primară;
extinde competențele de control peste cadrul legal.
5.6. Competențele PMB și ale sectoarelor
Din proiectul identificat rezultă că PMB urmărește organizarea integrată a serviciului de salubrizare la nivelul municipiului.
Trebuie clarificat dacă anumite atribuții rezervate prin lege sectoarelor sau altor autorități sunt preluate prin regulament fără bază legală expresă.
Academia de Compost 2026-06-05 14:06:46
Punct de vedere al consorțiului Academia de Compost
privind includerea compostării de proximitate și a compostării comunitare în Strategia de management al deșeurilor a Municipiului București
Subsemnații, reprezentanți ai consorțiului Academia de Compost și ai rețelei de inițiative de compostare comunitară din București, transmitem următorul punct de vedere în cadrul procesului de transparență decizională aferent Strategiei de management al deșeurilor a Municipiului București.
Salutăm includerea compostării individuale și comunitare în strategie
Salutăm faptul că strategia menționează explicit compostarea individuală sau comunitară ca modalitate de gestionare a biodeșeurilor la nivel local, respectiv faptul că „deşeurile biodegradabile sunt compostate la nivel individual sau în comunităţi mici”.
Considerăm că această recunoaștere reprezintă un pas important în direcția descentralizării gestionării biodeșeurilor și a dezvoltării unor practici de compostare la sursă.
Totuși, apreciem că formularea actuală rămâne generală și nu reflectă suficient diversitatea formelor deja existente și funcționale de compostare de proximitate în București.
Lipsa unei structuri clare pentru compostarea de proximitate
Strategia tratează compostarea preponderent ca proces integrat în infrastructuri centralizate sau ca practică individuală/generală, fără a dezvolta în mod explicit conceptul de compostare de proximitate ca termen-cadru.
În practică, compostarea de proximitate include deja forme distincte de organizare și implementare, cu grade diferite de implicare comunitară, infrastructură și guvernanță locală, care necesită recunoaștere separată pentru a putea fi scalate eficient.
În absența acestei clarificări, există riscul ca formele deja funcționale de compostare comunitară să rămână nereglementate clar sau insuficient integrate în mecanismele de implementare ale strategiei.
Necesitatea definirii explicite a compostării de proximitate și a componentelor sale
Solicităm includerea în strategie a conceptului de compostare de proximitate, ca termen-umbrelă care să includă în mod explicit următoarele forme:
compostare de proximitate - activitate de gestionare de către persoane fizice, entităţi publice sau private cu ajutorul unor echipamente şi recipiente adaptate, care permit conversia biologică în faza aerobă, la sursă, 'in situ', a deşeurilor biodegradabile definite la punctul 3 din anexa 1 a Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, provenite exclusiv din gospodăria proprie sau de pe terenul propriu în scopul reciclării / valorificării acestora prin obţinere de compost pentru utilizarea acestuia pe terenul propriu sau pe terenul aflat în proximitatea punctului de compostare, în baza acordului inițial de amplasare al administratorului domeniului public/ proprietarului terenului, fiind interzisă distribuirea sau utilizarea pe piața Uniunii în cadrul unei activități comerciale. Există mai multe tipuri de compostare de proximitate, respectiv: compostarea individuală, compostarea comunitară locală și compostarea autonomă în unitate.
compostarea individuală - activitate de compostare practicată în gospodăria proprie de către persoane fizice a deşeurilor biodegradabile generate de către acestea cu respectarea măsurilor de protejare a sănătăţii umane şi a mediului înconjurător conform definiției "compostării de proximitate" şi a codului de bune practici.
compostarea comunitară locală - activitate de compostare practicată într-un spaţiu comun, în situ', special amenajat, de către persoane fizice şi/sau asociaţii şi/sau profesionişti şi/sau comunităţi, a deşeurilor biodegradabile generate de către aceştia, cu respectarea măsurilor de protejare a sănătăţii umane şi a mediului înconjurător conform definiţiei "compostării de proximitate" şi a codului de bune practici.
compostarea comunitară locală - activitate de compostare practicată într-un spaţiu comun, în situ', special amenajat, de către persoane fizice şi/sau asociaţii şi/sau profesionişti şi/sau comunităţi, a deşeurilor biodegradabile generate de către aceştia, cu respectarea măsurilor de protejare a sănătății umane şi a mediului înconjurător şi a codului de bune practici.

Necesitatea definirii distincte a compostării comunitare în cadrul compostării de proximitate și rolul său în sistemul municipal
Compostarea comunitară locală este deja implementată în București începând cu anul 2021, printr-o serie de proiecte dezvoltate de consorțiul Academia de Compost, în colaborare cu autoritățile publice locale. Această colaborare se desfășoară în baza unui Acord de parteneriat privind acțiuni de sensibilizare și informare a cetățenilor cu privire la îmbunătățirea calității spațiilor verzi și implicarea în gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, la nivel individual sau comunitar, semnat cu Primăria Municipiului București, care permite implementarea de activități educaționale și operaționale de compostare la nivel comunitar.
În baza acestui cadru și a proiectelor derulate în ultimii trei, compostarea comunitară locală este deja funcțională în București, cu rezultate măsurabile (date până în mai 2026), privind:
implicarea a peste 850 de beneficiari direcți;
educarea a peste 3550 de persoane;
operarea a peste 20 de puncte de compostare comunitară;
transformarea biodeșeurilor vegetale în peste 16200 kilograme de compost utilizat local în grădini comunitare și spații verzi.
În acest context, considerăm că tratarea compostării comunitare doar la nivel general, în aceeași categorie cu compostarea individuală, nu reflectă pe deplin realitatea operațională existentă și nici diferențele funcționale dintre formele de compostare de proximitate. Compostarea comunitară presupune o infrastructură ușoară, dar organizată, mecanisme de coordonare, implicare civică și utilizare în spațiul public sau comunitar, ceea ce o diferențiază semnificativ atât de compostarea individuală, cât și de alte forme de gestionare la sursă.
De aceea, definirea explicită a compostării comunitare în cadrul compostării de proximitate este esențială pentru a permite:
recunoașterea sa ca instrument distinct de politică publică;
dezvoltarea unor mecanisme administrative adecvate (amplasare simplificată, gestionare coerentă, raportarea cantităților deviate);
scalarea rețelei existente fără a o supune unor cerințe disproporționate față de natura sa non-comercială și educațională.
De asemenea, subliniem că această inițiativă are sprijinul a peste 100 de organizații și grupuri civice din România, care au semnat un memorandum de susținere a extinderii compostării comunitare la nivel național, confirmând relevanța sa socială și instituțională.
În forma actuală, strategia menționează compostarea individuală sau comunitară ca o categorie generală de gestionare a biodeșeurilor la nivel local. Salutăm această includere, însă considerăm necesară o diferențiere clară între formele de compostare de proximitate, pentru a evita ambiguități în implementare și pentru a permite dezvoltarea coerentă a fiecărui tip de practică.
Compostarea comunitară nu este o alternativă la sistemul de colectare și tratare municipală, ci un instrument complementar, cu rol:
educativ și de schimbare a comportamentului civic;
de reducere a cantităților de biodeșeuri la sursă;
de sprijin pentru atingerea țintelor de reciclare a materialelor non-organice;
de regenerare a solului urban prin utilizarea locală a compostului.
Această abordare este deja validată prin practică la nivel local și reflectă bune practici europene în gestionarea descentralizată a biodeșeurilor, unde compostarea comunitară este tratată ca instrument distinct de implicare civică și educație ecologică, complementar sistemelor municipale de gestionare a deșeurilor.
Necesitatea alocării de resurse și bugete dedicate
În prezent, rețeaua de compostare comunitară din București include peste 20 de puncte funcționale, finanțate din fonduri private, cu potențial de extindere în anii următori.
Pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a acestei componente, solicităm:
includerea compostării comunitare ca subcomponentă explicită în cadrul compostării de proximitate;
recunoașterea sa ca instrument operațional distinct în strategie;
alocarea de bugete dedicate pentru extinderea rețelei existente;
susținerea infrastructurii ușoare de compostare comunitară;
elaborarea și integrarea unor indicatori specifici de monitorizare (număr de puncte de compostare comunitară, cantități de biodeșeuri procesate, număr de beneficiari), pe care comunitățile să le poată raporta direct către autoritățile publice locale, prin intermediul unor instrumente ușor de utilizat pentru cetățeni.

Concluzie
Compostarea de proximitate reprezintă cadrul necesar pentru o gestionare eficientă, descentralizată și sustenabilă a biodeșeurilor la nivel local, iar formele sale — compostarea individuală, compostarea comunitară locală și compostarea autonomă în unitate — sunt deja practici existente, cu grade diferite de implementare în București.
În mod particular, subliniem importanța compostării comunitare locale, pe care consorțiul Academia de Compost o implementează activ în București, în baza unui cadru de colaborare cu autoritățile publice locale, și a unei rețele funcționale deja existente, precum și a sprijinului civic exprimat printr-un memorandum semnat de peste 100 de organizații și grupuri din România.
Considerăm că integrarea clară și completă a compostării de proximitate în strategie este esențială pentru:
coerența politicilor publice;
valorificarea infrastructurii existente;
scalarea rețelei deja funcționale;
alinierea la bunele practici europene de gestionare descentralizată a biodeșeurilor.
Compostarea de proximitate, în toate formele sale (comunitară, individuală și autonomă în unitate), reprezintă o componentă funcțională deja existentă în București, cu rezultate măsurabile și cu sprijin civic extins.
Integrarea sa explicită în Strategia de management al deșeurilor este necesară pentru coerența politicilor publice, valorificarea investițiilor deja realizate și alinierea la practicile europene de gestionare descentralizată a biodeșeurilor.

Semnatari:
Asociația Climatosfera



Asociația pentru Consum Sustenabil, Irina Breniuc, Președintă
Asociația Culturalis, Cristina Simionescu, Președintă
Livada Comunitară Mărțișor, Gabriela Iordan, Coordonatoare

www.academiadecompost.ro
contact@academiadecompost.ro
Comentarii colectate prin alte mijloace
Răspunsuri